anahata

Cele patru cadre de referinta pentru dezvoltarea atentiei: Satipatthana Sutta

2012-02-08T23:16:00.006+02:00

Bazele pentru practica Atentiei- care se deschide catre practica Cunoasterii, sunt date de Satipatthana Sutta, unul dintre textele principale din traditia Theravada:

...„Aceasta este calea directă pentru purificarea ființelor... pentru dispariția durerii și a suferinței, pentru dobândirea metodei corecte și pentru realizarea Eliberării – cu alte cuvinte, cele patru cadre de referință. Care patru?”

„Există situația în care, un călugăr rămâne concentrat asupra trupului, în natura sa intrinsecă – ardent, alert și conștient –

lăsând la o parte aviditatea și suferința în legătură cu lumea.

El rămâne concentrat asupra senzațiilor..., asupra minții..., asupra calităților mentale, în natura lor intrinsecă –

ardent, alert și conștient –

lăsând la o parte aviditatea și suferința în legătură cu lumea.

„Și cum rămâne un călugăr concentrat asupra trupului, în natura sa intrinsecă?”

[1] „Există situația în care un călugăr care s-a refugiat în padure, la umbra unui copac sau într-o clădire părăsită, stă jos cu picioarele încrucișate, își menține corpul drept, având conștientizarea drept prioritate. Întotdeauna conștient inspiră, conștient expiră.”

„Inspirând lung, el știe că inspiră lung ori expirând lung, el știe că expiră lung.

Sau inspirând scurt, el știe că inspiră scurt ori expirând scurt el știe că expiră scurt.

El se antrenează să inspire sensibil la întregul corp și să expire sensibil la întregul corp. Se antrenează să inspire calmând activitatea corpului și să expire calmând activitatea corpului.

La fel cum un strungar priceput sau ucenicul său, atunci când strunjește o piesă lungă știe că strunjește o piesă lungă ori când strunjește o piesă scurtă știe că strunjește o piesă scurtă; în același fel, călugărul, când inspiră lung știe că inspiră lung ori când expiră scurt știe că expiră scurt... El se antrenează să inspire calmând activitatea corpului și să expire calmând activitatea corpului ”

„În acest fel, el rămâne concentrat în interior, asupra trupului, în natura sa intrinsecă ori în exterior, asupra trupului, în natura sa intrinsecă ori în interior și exterior, asupra trupului, în natura sa intrinsecă.

Sau el rămâne concentrat asupra fenomenelor ce apar cu referire la trup, asupra fenomenelor ce dispar cu referire la trup...

Sau conștientizarea sa că «trupul există» este menținută doar în măsura necesară pentru cunoaștere și aducere aminte.

Si rămâne independent, nesusținut, neagățându-se de nimic în lume.

În acest mod un călugăr rămâne concentrat asupra trupului, în natura sa intrinsecă.”

Intregul text poate fii gasit aici.

Cateva idei despre karma

2012-02-07T18:51:00.014+02:00

Principalul punct al doctrinei despre karma nu este cine ai fost intr-o viaţă anteriora, sau ce sa va intampla cu tine in presupusa viata urmatoare - acestea nu sunt realitati cu care se poate lucra.

La fel, nu este vorba despre o oarecare notiune de ''predestinare''-- nici acest concept nu este prea de folos.

Karma este mult mai concreta-- in esenta, toti ii simtim forta, in mod direct. Karma nu este altceva decat forta actiunii- forta devenirii.

Actiunea mea acum imi conditioneaza starea in momentul urmator. Cum actionez, asa si sunt.

Karma este insa mai complexa. Actiunea mea este insasi conditionata- ea este produsul unui set de circumstante, partial cauzate de alte actiuni. Intotdeauna insa, aceasta actiune este asociata cu o stare- sau determinare mai mult sau mai putin interioara, care poate fii cunoscuta la prima mana.

De fapt, aceasta determinare nu este nici o data numai ''interioara", existand intr-un context de perceptii si evenimente. De multe ori, determinarea prezenta este umbra unei traume mai vechi, un aspect formativ al personalitatii.

Resimtirea acestor determinari in corp, ca senzatie, in timp real, poate clarifica aspecte ale comportamentului mai putin admise in campul constiintei, ducand astfel la o intelegere si posibila disolvare a mecanismelor karmice, si in acelasi moment al mastii personalitatii, facand loc pentru actiune clara si individualitate.

2012-02-06T23:47:00.002+02:00

"The mountains look on Marathon - / And Marathon looks on the sea; / And musing there an hour alone, / I dreamed that Greece might yet be free."

Byron

Esentza practicii (i)

2012-01-25T13:39:00.005+02:00

Exista o anume atractie naturala fata de practica yoga, in mod special in felul in care ea este practicata in zilele noastre.

A ne apropia de noi insine prin imediata fizicalitate a corpului, prin experienta directa a senzatiilor si a sentimentelor, prin imediata prezenta a respiratiei, depaseste cu usurinta numele care s-ar putea da acestei practici, conotatiile religioase/culturale sau alte prejudecati ori superstitii.

Este posibil ca insasi acest aspect al universalitatii practicii yoga sa fie ceea ce aduce impreuna oameni aparent atat de diferiti, din atat de multe comunitati.

Fara indoiala ca se gaseste un mister in inima practicii care oglindeste insasi misterul vietii. Insa acest mister nu vine a se impune ca un singur vesmant al credintei, ca o singura metoda pentru practica.

De asemeni, nu avem nevoie sa gasim o anume imagine a Divinitatii ca superstructura care sa decida si sa directioneze sensul procesului natural de desfasurare al inteligentei- esenta vietei insasi.

Aceasta deschidere nu este totusi fara de riscuri.

Poate aceasta traditie sa coexiste cu societatea ego-ului contemporan, cu masinaria pietei, cu industria de artificializare si mai ales, cu dorinta de exploatare materiala? Se poate ca Yoga sa supravietuiasca propriei ei remarcabile expansiuni?

Este totusi de inteles de ce exista o tendinta puternica pe piata de a selecta ingredientul activ din Yoga, de a nu se confrunta cu el, si apoi de a impacheta partile ramase intr-un ambalaj care sa convina perfect cu presupuasa ‘’cerere’’ a publicului...

De ce se intampla atat de des sa nu alegem sa vedem insasi esenta practicii Yoga, realitatea pe care ne-o aduce in fata ochilor? Ce este aceasta trauma ascunsa in chiar inima acestei noi interpretarii a traditiei?

Adevarul aratat de practica Yoga este o sageata cu doua taisuri.

In timp ce se indica o realitate care subzista in banalitatea vietii de zi cu zi, pratica Yoga va totodata demasca insubstantialitatea si goliciunea imaginii de sine prefabricate-- imagine partial cumparata si platita in arena sociala, partial inventata din amintiri si proiectii pentru viitor, imagine construita cu mare grija pe Facebook, in retea si in afara.

Prin spatiul practicii incepem sa vedem natura identificarii- natura eu-lui fals. Iluziile desprie mine si despre celalat. Natura efemera a lumii in care traiesc.

Aceasta Yoga nu va fi usor de vandut.

Esentza practicii (ii)

2012-01-24T15:21:00.008+02:00

Odata cu disiparea iluziei sinelui apparent, de suprafata, o realitate cu mult mai profunda poate fi observata si lasata sa se dezvaluie. Aici, un puternic simt al curajului, al statorniciei si al compasiunii poate aparea…iata inceputurile unei practici bine fondate.

Ori cat am cauta, sensul acestei practici nu va putea fi gasit in arena sociala. Este chiar contextul traditiei cel care da sens practicii. In afara sa, se poate doar cumpara pachetul fara sa il deschidem si sa ne asuman continutul.

De ce?

Poate ca ceea ce indica acest context este ceva ce nu poate fi usor de atins: adevarul despre noi insine; impermanenta, insubstantialitatea, insatisfactia aproape mereu prezenta— fluxul, schimbarea, miscarea continua-- esenta insasi a universului… si a noastra.

Intelegerea intelectuala insa nu este chiar suficienta.

Viziunea clara apare din simtirea profunda, ca fruct al intuitiei, in momentele de practica intensa.

Si este chiar viziunea clara cea care ne trezeste compasiunea si ne deschide inimile catre celelalte Fiinte si catre Fiinta, catre alte viziuni si practici, catre diferite atitudini si filosofii.

In final, intelegerea practicii dinspre interior aduce claritate mintii si ne trezeste din capcanele mandriei, dependentelor si materialismului.

Adevarul despre Yoga ramane astfel de natura subtila si literal imposibil de explicat—el poate fi comunicat cu mult mai usor prin intermediul metaforei si al poeziei, sustinut fiind de practica si de extazul tacerii.

Practica poate incepe doar din exact momentul prezent, cu starea de fapt a mintii de acum, si cu o deschidere a inimii catre tot ce este. Mai specific, practica incepe din relatia cu propriul nostru corp, cu propria noastra respiratie, asa cum sunt ele acum.

Prin intermediul practicii incepem sa observam legaturile dintre starea noastra emotionala, perceptii care apar constant in campul constiintei si senzatii prezente in corp. Aceasta relatie dintre minte, corp si energie alcatuieste axis-ul in jurul caruia se poate dezvolta o intelegere mai profunda a practicii Yoga.

Folosim oare practica Yoga ca un mod superficial de acoperire a propriilor lipsuri ori ca o metoda de investigare a profunzimilor fiintei noastre ? Prin cercetarea in timp real, in postura, a propriilor noastre sentimente si senzatii, generate de plictiseala, durere sau placere, frustare sau dorinta, dar si dragoste si bucurie, deschidere si calm interior, incep a se revela posibilitatile practicii.

O intelegere profunda inseamna o practica mai profunda, lipsita de fantezii si iluzii.

... professor Zizek @ Occupy Wall Street

2011-10-20T11:29:00.007+03:00

...they tell you we are dreamers. The true dreamers are those who think things can go on indefinitely the way they are...

We are not dreamers.

We are the awakening from a dream that is turning into a nightmare--

read the rest here

::::: Yoga Respiratiei: Eight Lessons in Pranayama, cu Yogeshvar/George. Lunea la 19:30, in perioada 24 Octombrie - 12 Decembrie ::::

2011-10-19T16:08:00.014+03:00

Ce este Pranayama

In contextul de Yoga traditional, Pranayama este linistirea mentalului prin stabilizarea fluctuatiilor fortei vitale, prana.

Una dintre descoperirile principale din aceasta disciplina esta ca lucrand cu respiratia, putem accesa in mod direct forta vitala, prana.

Astfel, practica consistenta a Pranayamei poate elimina blocajele energetice, deschizand constiinta catre procesele interne subtile, multe din care ne raman necunoscute.

Ce este Prana

În tradiţia yoga, esenţa energiei se numeşte "Prana"- „ceea ce este in continua miscare”. Această prana, ca energie vitală, animeaza totul ce este in viata.

Este prin activarea pranei ca un gand devine constient, si este prin fluxul pranic ca acest gand se poate manifesta ca “impuls de a actiona” si in final, actiune.

In acest fel, prana poate determina activarea proceselor mentale. Deasemeni, mentalul poate activa si directiona prana. De exemplu, dorinta poate pune in miscare prana, iar miscarile pranei pot afecta dorinta.

In efortul constient, mentalul este factorul determinant. In actiunea impulsiva, semi-constienta, prana este factorul determinant.

In mod similar, practica meditatiei nu poate fii completa fara a intelege si constientiza cel putin o parte din aceste fluctuatii neobservate ale Pranei.

Stagii ale Pranayamei

Stagiul initial este activarea si trezirea pranei folosind tehnici dinamice de practica. Acestea sunt necesare pentru a elibera prana de blocaje si inertie.

In urmatorul stagiu, conectand aceasta Prana cu puterea constiintei, dezvoltam capacitatea de a stapanii diversele fluctuatii ale pranei in mod constient.

Ultimul stagiu al pranayamei consta in echilibrarea si stabilizarea pranei, avand ca rezultat, stabilizarea mentalului constient, si in special, subconstient. I

n acest punct, claritatea mentalului este resimtita ca o prezenta palpabila, care ne duce in mod natural catre meditatie.

Structura Cursului

In aceste clase vom dezvolta tehnicile Pranayama specifice din Hatha Yoga, Tantra, si Raja/Kriya Yoga, si vom patrunde in toate cele trei etape descrise.

Sedintele vor fii complementate de o scurta practica de Asana si de expunerea conceptelor de baza din Pranayama. Durata sedintelor este de aprox. doua ore. Participarea este deschisa persoanelor ce au deja o experienta cu practica de Asana, sau meditatie.

Donatie sugerata 30 ron/sessiune, 160 ron/intregul calup. Inscriere recomandata :)
Pt. detaliiu/inscrieri: info@anahata.ro (george), victoria@yogeshvar.ro (victoria), tel 0741 200 144.

...in acest moment

2011-10-18T21:59:00.004+03:00

Daca nu mai putem crede în transcendenţă- intr-un fel de Rai-Nirvana, care există în afara ciclului de nastere si moarte, atunci pare ca avem o alegere- putem respinge astfel de credinta ca fiind doar superstitie, sau avem optiunea de a înţelege limbajul religios ca un set de metafore care care isi pierd sensul atunci cand sunt luate prea literal--

Putem avea fantezii despre ascensiune in planuri sublime unde totul este ok, sau ne putem "trezi" la faptul că această lume nu este cu adevărat ceea ce ne-am inchipuit ca ar fi fost...

Ce ne trebuie in plus ca sa putem intelege realitatea vietii noastre, aici, in acest moment?

...despre Pranayama

2011-10-16T19:17:00.010+03:00

Experienţa umană poate fi înţeleasă prin prisma celor două categorii complementare: minte şi materie- "minte", aspect subiectiv, intangibil al experienţei şi „materie”, aspect obiectiv.

Deşi nu am ajuns la o intelegere completa a mintii si a materiei, explorarile noastre, cel putin in domeniul materiei au adus la iveala niveluri din ce in ce mai subtile.

Termenul folosit pentru acestea este "energie".

În tradiţia yoga, esenţa energiei se numeşte "prana"- tradusa ca „ceea ce este in continua miscare”. Este această prana, ca energie vitală, care este la baza fortei care animă totul ce este in viata.

Ca esenta forţei vitale, prana este întotdeauna asociată cu constiinta-- acestea sunt in mod reciproc dependente. Prana si constiinta, desi manifestate in mod sensibil in zone specifice in corp, permeaza fiecare celula din organism.

Uneori este constiinta care afectează prana, alteori prana afecteaza constiinta.

Pranayama este procesul prin care prana în organism este activata şi purificata.

Dacă prin practica de Asana putem desface patternuri localizate in corpul fizic, Pranayama este trezirea corpului energetic. In momentul cand atentia si prana se echilibreaza, mintea devine stabila şi unificata, reveland fara efort starea de dhyana-meditaţie.

Aici, eliberarea de tiparele energetice este o modalitate directa de eliberare a mentalului din tiparele nevrotice ale personalităţii.

În cele din urmă, un corp energetic puternic este baza necesara pentru dezvoltarea vederii clare si a cunoasterii.

Breaking the Spell

2011-10-16T13:57:00.002+03:00

...one of the best secrets of life: let your self go...for if you can stay centered, and engaged, you will find the hard choices easier, the right words will come to you when you need them, and you will indeed be a better person. That, I propose, is the secret to "spirituality", and it has nothing at all to do with believing in an immortal soul, or in anything supernatural.

from: Daniel C. Dennett, Breaking the Spell: Religion as a Natural Phenomenon (2006).

Forme clasice de practica: adaptat din "The mirror of Yoga" de Richard Freeman

2011-10-15T13:05:00.006+03:00

Exista numeroase stiluri de a practica yoga: diverse metodologii şi linii distincte de descendenţă.

Deşi nu există o filosofie yoga singulară, o traditie unică de care yoga este legata, există o subîntindere- o reţea de similarităţi în care se conectează toate modurile de abordare ale practicii-- este această interconectare ţesută în profunzime -matricea practicii insasi, care poate fii numita cu adevarat Yoga.

Binecunoscută pentru practica posturilor (asana) si a respiratiei (pranayama), hatha yoga este în fapt un mod de a investiga cu atentie si claritate senzaţii subtile in corp, reflexe în relaţie cu condiţionarea respiratiei si a mintii.

Incursiunea în natura subtilă a senzaţiei şi relaţia ei cu modelele de respiraţie sunt considerate importante pentru putea intelege adevărata natură a minţii.

Termenul “Hatha” poate fii decompus in doua silabe: "soare" (Ha) şi "luna" (Tha), şi poate fi folosit pentru a descrie oricare practică yoga care unifică pattern-uri opuse pentru a deschide spre observaţie centrul subtil interior- sushumna, a carui manifestare fizica este coloana vertebrala.

O componenţă centrală din hatha yoga este asana, sau practica posturilor yoga, în cadrul căreia lucrăm corpul, îl întoarcem, îl rotim, îl întindem, şi îi explorăm subtilităţile. Un alt component este prānāyāma în care extindem, rafinăm şi observăm îndeaproape respiraţia.

Prin aceste practici fizice din Hatha Yoga lucrăm cu corpul asemeni cum frământăm aluatul pentru pâine, astfel că el se transformă dintr-o cantitate amorfă, inconştientă, de carne şi oase în ceva care este în primul rând vitalizat, energizat, echilibrat.

Prin această practică, descoperim că atât corpul, cât şi mintea încep să se deschidă si sa se armonizeze.

Pe măsură ce continuăm, începem să descoperim treptat că putem extrage din experienta corpului nectarul conştiintei insasi, care în fapt îi este esenţă proprie.

adaptare: sylvia p./anahata

Practica Vipassana: Primul Adevar

2011-10-03T00:54:00.026+03:00

Tehnica concentrarii este adeaseori folosita in meditatie pentru a cultiva un oarecare grad de control asupra mentalului.

Dezvoltarea concentrarii si cultivarea Atentiei (Sati) nu sunt insa acelasi lucru.

Desi un grad de concentrare este indispensabil, efortul concentarii nu poate duce la viziunea clara- Vipassana. Mai mult, orice tehnica care se bazeaza pe efort are ca efect secundar consolidarea simtului de "eu, cel care mediteaza"-- expert sau novice, capabil, sau mai putin capabil.

Una dintre surprizele practicii este ca viziunea clara devine posibila cand, cel putin pentru un moment, am putut lasa efortul deoparte, si o data cu efortul si sentimentul de "eu, cel care depune efort".

Pragul practicii este trecut atunci cand, deschizand ochii catre realitatatea senzatiilor, catre realitatea starii afective interioare, catre realitatea starii mentale-- ne trezim fatza in fatza cu realitatea existentzei umane- schimbare, inconsistenta, nemultumire- subtila sau grosiera- si dorinta de fericire/placere/satisfactie care ne-a impins catre practica in prima instantza.

Acesta senzatie de "inconsistentza" nu este altceva decat o instantza direct experimentata a primului Adevar Fundamental (Dukkha Aryasacca)-- adevarul lipsei, al insatisfactiei, adevar ce curge ca un fluviu prin spatiul vietii noastre.

Acest adevar trebuie inteles, nicidecum respins.

In primele faze ale practicii, ne putem folosi de calmul, prezentza si spatiul dobandit cu ajutorul respiratiei pentru a putea intelege natura acestui prim Adevar Fundamental. Cultivarea viziunii clare poate incepe aici.

One must have a mind of winter... from magister Stevens ( vine iarna :)

2011-10-02T22:39:00.005+03:00

The Snow Man
(from Harmonium , 1923)
by Wallace Stevens

One must have a mind of winter

To regard the frost and the boughs

Of the pine-trees crusted with snow;

And have been cold a long time

To behold the junipers shagged with ice,

The spruces rough in the distant glitter

Of the January sun; and not to think

Of any misery in the sound of the wind,

In the sound of a few leaves,

Which is the sound of the land

Full of the same wind

That is blowing in the same bare place

For the listener, who listens in the snow,

And, nothing himself, beholds

Nothing that is not there and the nothing that is.

Tina Pizzimenti's interview in Yoga journal Italy October 2011- Italian

2011-10-02T19:33:00.001+03:00

2011-09-28T14:32:00.004+03:00

Meditatia Vipassana: Cele patru “baze” pentru cultivarea atentiei

2011-09-28T13:11:00.019+03:00

Practica Vipassana este cultivarea viziunii clare.

Cheia acestei practici este dezvoltarea capacitatii de a mentine o continuitate in campul atentiei. Aceasta atentie neintrerupta, numita Sati in Pali (present moment awareness, eng.) se cultiva folosind o serie de “obiecte”, servind ca “baze” pentru cultivarea unei atentii din ce in ce mai stabile, din ce in ce mai rafinate. Aceaste obiecte sunt detaliate in Satipatthana Sutta (DN 22, in Canonul Pali)- unu dintre textele de refererinta pentru scolile Vipassana.
Iata pe scurt, structura din acest text:

Prima Baza: Constientizarea Corpului/ senzatii + respiratie
A Doua Baza: Constientizarea Tonalitatii Afective/ feelings placute + feelings neplacute
A Treia Baza: Constientizarea Caracteristicelor Mentalului/ reactivitate:aversiune +atasament
A Patra Baza: Contemplarea Caracteristicelor Experientei

Pentru multi dintre noi, practica incepe si ramane la stabilirea atentiei asupra senzatiilor asociate cu respiratia, sau cu corpul. Alte persoane practica aproape exclusiv observarea tonalitatii affective associate cu senzatiile: tonalitati placute sau “neplacute”.

Un mod de practica raspandit in special in Thailanda si Ceylon este de a deschide si antrena atentia folosind toate cele patru “baze”, adica: corp, tonalitatea senzatiilor, activitatea mentala/emotivitate, si caracterieticele experientei in sine. Satipatthana Sutta poate fi gasita tradusa in romana in site-ul ABTR cu o introducere folositoare:

“La prima vedere, cele patru baze ale practicii satipatthana par a fi patru exerciții de meditație diferite, dar MN 118 (din Canonul Pali) clarifică faptul că ele pot fi centrate pe o singură practică: constientizarea respirației.

Când respiratia este de deplin constientizata, toate cele patru cadre de referință sunt prezente.

Diferența se află în subtilitatea constientizarii. Este ca și cum ai învăța să cânți la pian.

Pe măsură ce devii experimentat, devii de asemenea mai sensibil la a asculta nivelurile mai subtile ale muzicii, ceea ce te face să cânți cu și mai multă pricepere.

La fel, pe măsură ce meditatorul devine experimentat în cunoasterea respirației, practica satipatthana îi conferă mai multă sensibilitate în dezvelirea straturilor din ce în ce mai subtile ale experientei în momentul prezent, până când nimic nu a mai rămas în calea eliberării totale.”

Pentru cei care vin pentru prima data, va rugam confirmati cu un email la info@anahata.ro.

Marananusati...Contemplarea Mortii- from Beelzebub's Tales

2011-09-22T23:27:00.004+03:00

"The sole means now of saving the beings of the planet Earth would be to implant in their presence a new organ, an organ like kundabuffer,

but this time having such properties that every one of these unfortunates, during the process of his existence,

should constantly sense and be aware of the inevitability of his own death, as well as of the death of everyone upon whom his eyes, or attention, rest.

"Only such a sensation and such an awareness could destroy the egoism now so completely crystallized in them that it has swallowed up the whole of their essence,

and at the same time uproot that tendency to hate others which flows from it -

the tendency that engenders those mutual relationships which are the chief cause of all their abnormalities, unbecoming to three-brained beings and maleficent for them and for the whole of the Universe. "

- G. Gurdjieff, from “Beelzebub’s Tales to his Grandson”

Extra Sensory Perception, or the "In" of Insight Dialogue

2011-09-22T23:16:00.002+03:00

".... You know how you do it? You listen to the other person instead of thinking of what you're gonna say next. That's all, and you learn things."

—Elmore Leonard, Touch

10 Lessons

2011-09-21T20:56:00.002+03:00

Lessons to Live By, from Dipa Ma

1. Choose one meditation practice and stick with it. If you want to progress in meditation stay with one technique.

2. Meditate every day. Practice now. Don't think you will do more later.

3. Any situation is workable. Each of us has enormous power. It can be used to help ourselves and help others.

4. Practice patience. Patience is one of the most important virtues for developing mindfulness and concentration.

5. Free your mind. Your mind is all stories.

6. Cool the fire of emotions. Anger is a fire.

7. Have fun along the way. I am quite happy. If you come to meditate you will also be happy

8. Simplify. Live simply. A very simple life is good for every thing. Too much luxury is a

hindrance to practice.

9. Cultivate the spirit of blessing. If you bless those around you this will inspire you to be attentive in every moment.

10. It's a circular journey. Meditation integrates the whole person

Meditatia Vipassana- Primii Pasi- Vineri Septembrie 30, 18:30

2011-09-04T21:34:00.045+03:00

Meditatia este o practica simpla, fara ornamente.

Ea poate fii considera un mod de cunoastere directa, ne-mediata de concepe. ”Vipassana” sau ”viziune clară” nu este altceva decat cultivarea acesteia. Iata instructiunile de baza pentru inceputul practicii (din Anapanasati Sutta, Textul Cultivarii Atentiei cu Ajutorul Respiratiei):

„O persoana care doreste sa mediteze (calugar), plecând într-o padure, la umbra unui copac sau într-o clădire goală,
se așează cu picioarele încrucișate,
își ține corpul drept și
își stabilește atenția în față.
În permanență atent, el inspiră; cu atenție el expiră.”
„[1] Inspirând lung, el stie: «Inspir lung»;
expirând lung, el stie: «Expir lung».
[2] Inspirând scurt, el stie: «Inspir scurt»;
expirând scurt, el stie: «Expir scurt».
[3] El se antreneaza astfel: «Voi inspira sensibil la întregul corp»
El se antreneaza astfel: «Voi expira sensibil la întregul corp».
[4] El se antreneaza astfel: «Voi inspira calmând fabricațiile corpului»
El se antreneaza astfel: «Voi expira calmând fabricațiile corpului».”

Intreaga sutra, in Pali - Engleza, poate fi gasita aici.

Tina Pizzimenti in Bucharest October 8&9

2011-09-02T22:52:00.001+03:00

Students from abroad will be hosted by our community. For more info. please contact us at info@anahata.ro or call 0040 722 396 563

Suntem onorati si foarte fericiti sa gazduim primul seminar de Ashtanga Vinyasa Yoga cu Tina Pizzimenti in Romania.

Tina este doctor in psihologie si a studiat stiintele yogai din tinerime.

Calatoriile sale frecvente in India i-au dezvoltat o cunoastere si intelegere a culturii si filosofiei Indiene.

In India l-a intalnit pe Sri K. Pattabhi Jois (cel care a dezvoltat acest stil de hatha yoga) devenind astfel profesorul sau de yoga din 1994. A primit de la el Certificatul International de a preda si de atunci a ajutat in a raspandi aceasta disciplina in intreaga Italie, metoda sa de predare ramanand traditionala. Este prima femeie din Italia care a primit acest certificat de la S.K. Pattabhi Jois (si prima care a predat in Italia) de asemenea este dintre putinele femei din lume are are acest certificat.

Este experta in meditatia Vipassana si detine o diploma in Naturopatie.

Dupa 30 de ani de predare in Italia si in strainatate, pasiunea si dedicatia sa fata de Yoga raman intacte.

PROGRAM:

Sambata 8 Octombrie

9:00 practica individuala Mysore style ashtanga vinyasa yoga

10:30 practica guidata : seria prima

16:00 introducere in pranayama

Duminica 9 Octombrie

9:00 practica individuala Mysore style ashtanga vinyasa yoga

10:30 practica guidata : seria prima

Donatia sugerata:150 ron pentru membrii, 200 ron pentru suporteri

Acest seminar se adreseaza tuturor practicantilor.

________________________________________

Svanasana- Postura Cainelui

2011-08-24T16:42:00.001+03:00

D-Dog (Svanasana) este o postura cheie. In afara de centrele energetice principale de-a lungul
coloanei vertebrale, atentie la contactul palmelor si a talpilor cu solul si
la axa energetica verticala
la apexul posturii, care aduna energiile din liniile brate-picioare :)

Ashtanga Vinyasa Yoga cu Bobbi Misiti USA, Pa, 23, 24, 25 Septembrie

2011-08-24T15:11:00.001+03:00

Bobbi Misiti este o iubitoare de yoga din 1990 si studenta lui Nancy Gilgoff din 2003, Nancy fiind prima femeie din Statele Unite care a studiat cu Pattabhi Jois, considerat parintele Ashtangai Yoga.

Mai multa informatie despre Bobbi pe www.befityoga.com

Programul seminarului:

Vineri 23 Septembrie @ 20.00: Practica guidata usoara (pana la Navasana) si o discutie despre teoria si filosofia pe care se bazeaza ashtanga vinyasa yoga. Ashtanga vinyasa yoga - o practica din interior spre exterior.

Sambata 24 Septembrie @ 09.00:Ashtanga Vinyasa Yoga in stil Mysore

@ 11.30: Prima Serie guidata

@ 13.30: Pauza de pranz

@ 15.00: Salturile din tranzitii si cum practicam mai usor, mai gratios.

Discutie depre latura feminina a ashtangai yoga: menstruatie, sarcina, nastere, menopauza...

Duminica 25 Septembrie @ 09.00: Practica guidata ashtanga vinyasa yoga: prima serie + introducerea intr-a doua serie.

Donatia sugerata pentru seminarul intreg este de 150 ron, pentru o sedinta 60 ron

Va rugam sa confirmati participarea

Insight Dialogue: Introducere in Liniile generale

2011-08-23T21:42:00.010+03:00

Meditatia traditionala are forme diferite de practica, in functie de scola, traditie, instructor.

Insight Dialogue are de asemeni niste linii generale care sa sustina meditatorii pe masura ce ei experimenteza nuantele si posibilitatile date de interactiunea cu celalalt.

Fiecare "linie" poate fi folosita ca un “reminder", un semnal de atentie care sa ne aduca in prezentza, in constiinta-- in procesul de eliberare de vechile amprente psihologice, catre trezirea interioara.

Practica include discutii si contemplare-- teama, bucurie, dorinta, si inevitabila schimbare, de exemplu, pot servii ca subiect. Nu continutul unui astfel de dialog este centrul atentiei. A deveni constient de cum mintea/inima functioneaza este insusi miezul practicii. Ce obisnuinte ne tin captivi? Ce poate apare, cand acestea dispar?

Aceasta practica interpersonala poate aduce un grad in plus de stabilitate folosind prezentza celuilalt.

Descoperim ca putem deveni mai alerti, mai capabili sa ne observam schimbarile din corp, din minte-- reactiile emotionale, chiar si in timp ce interactionam. Pe masura ce corpul-mintea se calmeaza, simtul sensibilitatii noastre se ascute si constienta noastra devine atotcuprinzatoare.

Prin interactiunea cu celalalt putem accesa un tip profund de intelegere- o constienta despre noi insine, despre celalat, si despre dinamica acestei relatii. In final, transformarea dorintei, a repulsiunii si a iluziei in prezentza si claritate.

Iata "liniile" generale ale acestei practici-dialog:

(1) pauza

(2) relaxare

(3) deschidere

(4) stabilirea increderii

(5) ascultarea in profunzime

(6) spune adevarul

Acestea vor fii detaliate in profunzime in seminar. Practica Dialogului urmeaza dupa perioade de meditatie si include perioade de discutie, ascultare, si tacere.

Practica Meditatiei in Relatie: Insight dialogue cu Bhikkhu Sukhacitto, 16-18 Septembrie 2011

2011-08-23T14:57:00.020+03:00

Insight Dialog este o practica meditativa interpersonala, fondata pe practica Vipassana.

Insight Dialogue are potentialul de a aduce intelegerea, bunastarea si claritatea posibila in meditatia traditionala, in cadrul interactiunii noastre cu celalat, prin dialog,

Ca fiinte umane, suntem fiinte relationale. Pe masura ce invatam sa ne deschidem catre aspectul relational al fiintei-- semnificatia adevarata a prezentei celuilalt, regasim intelegere, claritate, usurinta, si bucurie curgand libere in relatiile noastre interpersonale.

In acest seminar vom medita impreuna, nu stand separati, fiecare in spatiul lui, ci in plina relatie, in acelasi spatiu, relatie care va fii in acelasi timp si meditatie.

Cultivam constienta, concentrarea calma, interogarea interioara, energia, si alte calitati ale meditatiei, cu ajutorul celuilalt. Pe parcursul seminarului impletim Dialogul Constientei, meditatia in tacere, si scurte perioade de meditatie in miscare, si miscare in meditatie.

Aceasta este o cale de abordare complet noua nu numai pentru ce numim Meditatie, ci si pentru modul in care (ne) percepem (in) relatie cu celalat.

Aceste practici ne pot sustine pentru a ramane prezenti cu celalalt in orice fel de situatie, in special in sitauatiii dificile. Aceasta prezenta este constienta, prezenta chiar in campul conditionarii personale. Intr-adevar, Dialogul Constientei schimba directia centrala catre care se duce puterea noastra: de la a reactiona, ne indreptam catre a ne trezi .

Dialogul Constientei decurge din intelegerea traditionala Buddhista, dar aceasta nu este o practica Buddhista in sens religios. In dialogul constient ne intalnim fata in fata cu esenta experientei umane.

In aceasta practica vom fi introdusi pas cu pas catre principiile de baza ale practicii si vom fi ghidati catre contemplare. Va exista timp si pentru alte reflectii asupra invataturilor clasice si impartasirea intrebarilor si raspunsurilor care apar.

Detalii Participare
Participarea este posibila doar pentru durata intregului weekend, care incepe Vineri seara si se termina Duminica dupa-amiaza. Intrarea este libera, donatie sugerata.

Odata inceputa retragerea, nu este posibila aparitia ulterioara din cauza structurarii in etape a practicii. Experienta meditativa poate ajuta, insa pot participa si incepatori.   "Noble Silence" este tinuta pe toata durata seminarului.

Puteti citi mai multe despre practica Dialogului Constientei pe www.metta.org la sectiunea "Practici".

Hatha Yoga si Purificarea Corpului

2011-08-12T14:27:00.005+03:00

"Autor-itate: Starea sau Conditia de a fii Autor"

Anonymous

Termenul Sanskrit pentru cultivarea si purificarea corpului este Kaya Sadhana.

Kaya in Sanskrita este “corp”, iar Sadhana este “cea ce aduce implinire” sau mai simplu “practica”. Termenul aferent, Kaya Samapat se refera la nivelul de perfectiune posibila printr-un astfel de practica .

Conform Yoga Sutra (3.47), aceasta perfectiune este Frumusete (rupa), Gratie (lavanya), Forta (bala), si...errr..... “Robustete Adamantina” :-) (vajra samhananatva). Acestea provin din practica focalizata (samyama) asupra aspectelor fizice (sthula) si aspectelor energetice-subtile (sukshma) ale organismului.

Prin travaliul focalizat, integrand Postura, Respiratie si Miscare, ne apropiem de aceasta perfectiune, care este, in acelasi timp, o echilibrare energetica si purificare mentala.

Putem considera aceast proces, ca o “ardere” a "impuritatilor", asemenea arderii unui vas de lut inainte de a putea fii folosit. Aceasta este semnificatia directa a termenului Tapas. In Yoga Sutra (2.1), Tapas “duce la perfectiune corpului, prin distrugerea impuritatilor”-- arderea, sau caldura poate fii generata prin postura, respiratie, bandhas, concentrare, sau continenta, pentru a da cateva exemple.

Desi observam un aspect fizic al acestui fenomen, Tapas in esenta, este o “caldura” psihica.

Purificarea prin acest process, complementata de celelalte aspecte ale practicii- Cultivarea etica (Sila Bhavana) si Cultivarea mentala (Samadhi Bhavana) face posibila revelarea naturii noastre originare, esenta fiintei -- scopul si definitia ultima oricarei Yoga.

Practica pentru incepatori se bazeaza pe deschiderea respiratiei, deblocarea colonei vertebrale si a bazinului, antrenarea atentiei si integrarea acestora in secventele clasice de posturi (vinyasa).
Din August, Joia ora 19:00

Program complet si detalii la www.anahata.ro.

The mantra seminar with Yogeshvar

2011-05-29T20:25:00.001+03:00

Practica Cunoasterii, Ingrijirea de Sine

2011-05-29T12:43:00.023+03:00

"De cum ne nastem si sintem primiti in familiile noastre, ne trezim intr-un mediu total deformat, in care pervertirea judecatii este desavarsita, incat putem spune ca am supt eroarea o data cu laptele de la doicele noastre"

M :Nu crezi, atunci, ca un om intelept mai poate suferi ?
A : Nu, sub nici o forma.
"Tusculan Disputations", Marcus Tullius Cicero, 50--100 A.D., Roma

RELIGION, n. A daughter of Hope and Fear, explaining to Ignorance the nature of the Unknowable.
Ambrose Bierce, The Devil's Dictionary

Imperfectiunea, eroarea si suferinta erau vazute de catre antici ca fiind baza experientei umane.

Odata cu aceasta experienta a imperfectiunii si a neadevarului, anticii observa un alt lucru la fel de surprinzator: nazuinta omului pentru perfectiune, intelepciune si adevar./Filosofia insasi, iubirea de intelepciune , serveste in aceasta perioada nu numai pentru a clarifica greselile de ordin intellectual-- dar mai mult decat atat, ea serveste drept terapie.

In timpurile antice, filosofia ca practica adevarului, este modalitatea principala folosita pentru “ingrijirea de sine”. Cunoasterea adevarului este primul remediu in procesul de vindecare.

In Est, Buddha, ca si Patanjali printre multi altii, este cunoscut ca "marele vindecator "-- the great physician. Practica filosofiei timpurii, totodata practica vindecarii de eroare/neadevar, este practica ingrijirii de sine.

De abia mai tarziu, dupa secole, in Vest gasim ca se pierde aceasta functie terapeutica.
Filosofia devine in mare parte un exercitiu academic, prin care se uita de grija pentru sine-- grija mai tarziu incredintata religiilor organizate.

La un moment dat, aceasta functie paraseste aproape complet sfera individului si al religiei, devenind datoria statului-- sub forma sistemului medical, al psihiatriei, si al ospiciului. Dar si al scolii, al universitatii, al fabricii, al inchisorii. Acea forma este bine cunoscuta sub denumirea de "welfare system". Astazi, la nivel global, aceasta marca se numeste "Obama-care" ; ).... in principiu cunoscuta ca fiind domeniul companiei de asigurari ( si al clinicii private), al carui scop unic este generarea profitului.

In traditiile Estice, despartirea dintre ingrijirea sinelui prin practica adevarului si dezvoltarea intelegerii pe cale filosofica nu se produce niciodata— de aici poate si dificultatile noastre de a intelege asemenea sisteme - sunt ele filosofii, religii, coduri morale, culturi?
Rapunsurile ar putea fi “da”, la toate intrebarile.
Interesant este ca principala viziune estica asupra conditiei umane rezoneaza cu cea vestica.

Existenta umana nu se gaseste intr-un stadiu perfectionat, ci mai degraba este urmarita de probleme de diferite feluri. Toate insa pot fii caracterizate de lipsa acuta de intelegere, de cunoastere a unei forme specifice de Adevar.

Aceasta "lipsa de cunoastere" este gasita sub denumirea de Avidya, considerata in filosofiile timpurii, in special in India, radacina experientei limitarii si a suferintei.
Asemeni Vestului, in Est, traditiile se inalta pentru a rezolva aceste probleme -- unele raspunsuri, cum ar fi filosofia Vedanta, au fost revelate - shruti, alte discursuri, cum ar fi cele din canonul Pali, au fost descoperite prin introspectie meditativa.
Nu stiu daca exista o diferenta semnificativa intre revelatie si introspectia meditativa, ambele vizand acea cunoastere care apare ca accesibila intelectului, buddhi, in mod direct, nu prin intermediul simturilor.

Atat revelatia cat si intelegerea profunda (insight) apar prin practica contemplarii, sau a meditatiei, ambele putand fi intelese ca aperceptie, experienta Adevarului, prin cunoastere directa: efectul cunoasterii reflectand asupra ei insasi, “experienta” de a sti in mod absolut faptul de a sti.
Reflectiea Adevarului asupra adevarului apare ca nimic altceva decat Fiinta.

Aceasta aperceptie este factorul cheie al lui Moksha - Eliberarea.

Poate fi suficient a spune ca in toate traditiile, aceasta intelegere revelatoare apare in perioade de retragere, in padure ori in desert, uneori in conditii dificile, la departare de lume, si de lumesc.
Aceasta deschidere spre adevar are loc atunci cand individul atinge un soi de "perfectiune" la nivel sufletesc, la nivelul corpului subtil, isi are nivelul intelectual purificat, si nu mai este dominat de nevoile corpului fizic.

In momentul in care Adevarul, cunoasterea de A Fi, este revelat, in suflet infloreste o bucurie de alta natura – in termenii Vedantei, Ananda.
Dar aici, in Cunoastere, are loc o anume forma de Ananda. Ea este Vidya-Ananda, suprema fericire, in forma satisfactiei neconditionate, nascuta din Cunoasterea Sinelui.
Un sentiment de seninatate care rezulta din bucurie inunda astfel mintea. Corpul se afla si el in pace, complet liber, lejer.

In aceasta seninatate se gasesc Paratantra Nivritti-- independenta fata de factorii externi si Agatha Nivritti, libertate deplina fata de impactul emotional pe care il aveau acestia.
In alte cuvinte, experienta Absolutului ca Absolut, este si experienta Absolutului ca libertate, ca independenta.
Aceasta “experienta-cunoastere” a Adevarului, sau putem spune, a Sinelui ca Adevar, apare de asemeni ca implinire a setei primare de cunoastere, in special de cunoastere a “Celuilalt”.

Aceasta implinire este numita Jignasaa Nivritti. O eliberare fata de constanta curiozitate a mintii pentru mai multa cunoastere duce la adevarata folosire eficienta a mintii si accesibilitatea facultatilor care se ocupa cu intelegerea si cu determinarea actiunilor atunci cand ele sunt cu adevarat necesare.

Aceasta viziune clara este numita Dakshata Praapti.

Aceste cinci categorii intregesc ceea ce este denumit generic prin Moksha, Eliberare, in comentariile la Tattva Bodha, Cunoasterer Realitatii, scris de Shankarachariya.
Acesti termeni sunt echivalenti cu Vidya - Vimukti in canonul Pali, si Kaivalya in terminologia folosita in Yoga Sutra, de Patanjali.

...social networks? leave'em at home where they belong :)

2011-05-20T11:07:00.001+03:00

burnt norton // four quartets, ts eliot- extras

2011-05-17T23:58:00.013+03:00

....Time past and time future

Allow but a little consciousness.

To be conscious is not to be in time

But only in time can the moment in the rose-garden,

The moment in the arbour where the rain beat,

The moment in the draughty church at smokefall

Be remembered; involved with past and future.

Only through time time is conquered.

Retragere cu Chogyal Namkhai Norbu 10 - 16 iunie 2011, pe Marea Neagra la Merigar East

2011-05-17T22:57:00.003+03:00

Retragere cu Chogyal Namkhai Norbu 10 - 16 iunie 2011

pe Marea Neagra la Merigar East

pt. mai multe detalii: www.dzogchen.ro

...

2011-05-17T22:52:00.002+03:00

....in the tranquil ocean of stillness, swims the great fish of insight ...

Anapanasati Sutta: The Discourse on the Mindfulness of Breath, A Practical Approach, cu Ajahn Tim

2011-05-07T15:22:00.018+03:00

Acesta este programul pentru seminarul cu Ajahn Tim.

Va reamintim ca pe parcursul acestui seminar, mentinem "Noble Silence"- tacere, limitandu-ne intrebarile catre Ajahn Tim in perioadele de Questions and Answers.

Program Vineri 13 Mai

18:00 – 19:00 VipassanaPractice Group

19:00 – 19:30 Arrival

19:30 – 21:30 Intro to Anapanasati: Establishing aStrong Foundation for Practice; Knowledge and Deliverance. Questions andAnswers

21:30 – 22:00 Closing Practice

Program Sambata 14 Mai

8:00 – 8:45 Practice Session

8:45 – 10:00 Keeping the Breath in Mind-Discourse/Instructions. Common Problems encountered in practice.

10:00 – 10:45 Practice Session

11:00 – 12:30 Discussion.Questions & Answer Period

12:30 – 1:00 Practice Session

13:00 – 14:30 Lunch Break

14:30 – 17:00 Instruction-Practice sessions (walking/sitting)

17:00 – 17:30 Tea-Cookie Break

17:30 – 19:30Instructions/Practice session Stages on the Path: Dhamma Discourse

Program Duminica 14 Mai

9:00 – 9:45 Practice Session

10:00 – 10:45 Instructions/Discussion/ Mindfulness and Awakening: DhammaDiscourse

10:45 – 11:45 Practice Session

12:00 – 13:00 Discussion.Questions & Answer Period

13:00 – 14:30 Lunch Break

2:30 – 5:00Instruction/Discussions- Practice sessions (walking/sitting)

17:00 – 17:30 Tea-Cookie Chat

Ānāpānasati : O Abordare Practica- Seminar de Meditatie 13-15 Mai cu Ajahn Tim

2011-04-20T20:26:00.027+03:00

Anapanasati Sutta, unul dintre cele mai vechi texte din Canonul Pali, continand discursurile asupra cultivarii atentiei, afirma:

“Atentia asupra inspiratiei si a expiratiei, atunci cand este dezvoltata si urmata, aduce mari impliniri, marete beneficii….ea poate aduce cunoasterea clara si eliberarea.“

In seminar vom explora indeaproape metoda de cultivare a atentiei folosind corpul, senzatiiile, mintea si natura realitatii ca obiecte.

Ajahn Tim va detalia instructiunile din acest text, dezvoltand ideile principale si clarificand terminologia Pali si Sanskrita.

Seminarul este focalizat pe practica, alternand sedinte de meditatie in sezut, meditatie in picioare, si meditatie in mers. Serile se vor inchide cu un discurs urmat de o perioada de intrebari si raspunsuri.

In scopul de a focaliza atentia, seminarului se desfasoara in “tacere nobila” (noble silence). Ajahn Tim recomanda lasarea deoparte a angajamentelor sociale si pe cat este posibil, mentinerea unei atmosfere meditative si acasa, eliminand sursele de....errr.... "distractie", cel putin pe parcursul seminarului.

In acest fel, practica va putea fi sustinuta mai bine, mintea va fi mai linistita.

Un rezumat al textului:

“Atentia asupra inspiratiei si a expiratiei, atunci cand este dezvoltata si urmata, aduce mari impliniri, marete benefiicii”…. “ea poate aduce cunoasterea clara si eliberarea.“

Calea prin carea acest lucru se intampla este urmatoarea:

1. Practica Anapanasati duce la perfectiunea celor Patru Cadre de Referinta (Satipatthana)

2. Practica celor Patru Cadre de Referinta duce la perfectiunea celor Sapte Factori ai Eliberarii (Sambodhi Anga)

3. Practica si dezvoltarea celor Sapte Factori ai iluminarii duce la Viziunea Clara si Eliberare (Vidya vimukti)

Inainte de a detalia cele 16 trepte ale meditatiei, discursul ofera urmatoarele instructiuni pregatitoare:

1. Cauta un spatiu retras- intr-o padure, la poalele unui copac, sau singur intr-un spatiu gol.

2. Aseaza-te, cu picioarele incrucisate.

3. Tine corpul drept.

4. Stabileste atentia in fatza.

Cele 16 instructiuni urmeaza, grupate in 4 ‘tetrade', Cele Patru Cadre de Referinta ale atentiei:

1.     Contemplarea Corpului (Kayanupassana)
2.     Contemplarea Senzatiilor (Vedananupassana)
3.     Contemplarea Mintii (Cittanupassana)
4.     Contemplarea Naturii Realitatii (Dhammanupassana)

Contemplarea Corpului

[1] Inspirând lung, el discerne: «Inspir lung»; expirând lung, el discerne «Expir lung».

[2] Inspirând scurt, el discerne: «Inspir scurt»; expirând scurt, el discerne «Expir scurt».

[3] El se pregătește astfel: «Voi inspira sensibil la întregul corp». El se pregătește astfel «Voi expira sensibil la întregul corp».

[4] El se pregătește astfel «Voi inspira calmând fabricațiile corpului» El se pregătește astfel «Voi expira calmând fabricațiile corpului».”

Contemplarea Senzatiilor

[5] El se pregătește astfel: «Voi inspira sensibil la extaz». El se pregătește astfel: «Voi expira sensibil la extaz».

6] El se pregătește astfel: «Voi inspira sensibil la plăcere». El se pregătește astfel: «Voi expira sensibil la plăcere».

7] El se pregătește astfel: «Voi inspira sensibil la fabricațiile mentale»5. El se pregătește astfel: «Voi expira sensibil la fabricațiile mentale».

[8] El se pregătește astfel: «Voi inspira calmând fabricațiile mentale». El se pregătește astfel: «Voi expira calmând fabricațiile mentale».”

Contemplarea Mintii

[9] El se pregătește astfel: «Voi inspira sensibil la minte». El se pregătește astfel: «Voi expira sensibil la minte».

[10] El se pregătește astfel: «Voi inspira satisfăcând mintea». El se pregătește astfel: «Voi expira satisfăcând mintea».

[11] El se pregătește astfel: «Voi inspira liniștind mintea». El se pregătește astfel: «Voi expira liniștind mintea».

[12] El se pregătește astfel: «Voi inspira eliberând mintea». El se pregătește astfel: «Voi expira eliberând mintea»

Contemplarea Naturii Realitatii

[13] El se pregătește astfel: «Voi inspira concentrându-mă pe impermanență». El se pregătește astfel: «Voi expira concentrându-mă pe impermanență».

[14] El se pregătește astfel: «Voi inspira concentrându-mă pe domolirea pasiunilor». El se pregătește astfel: «Voi expira concentrân- du-mă pe domolirea pasiunilor».

[15] El se pregătește astfel: «Voi inspira concentrându-mă pe încetare». El se pregătește astfel: «Voi expira concentrându-mă pe încetare».

[16] El se pregătește astfel: «Voi inspira concentrându-mă pe abandonare». El se pregătește astfel: «Voi expira concentrându-mă pe abandonare».”

Acesta este modul în care atenția asupra inspirației și expirației este dezvoltată și urmată astfel încât să aducă mari împliniri, mărețe beneficii.

Cei Sapte Factori ai Iluminarii

o Mindfulness (Sati): Atentia

o Investigation (Dhamma vicaya): Analiza obiectului

o Energy (Viriya): Persistenta

o Joy or rapture (Piti): Extazul/Bucuria

o Tranquillity (Passaddhi): Seninatatea

o Concentration (Samadhi): Concentrarea
o Equanimity (Upekkha): Echilibrul interior

traducere sutta: asociatia theravada romania

Yoga: Love, Light and Transformation

2011-04-19T11:23:00.000+03:00

A different kind of workshop with James Boag

Gain a deeper understanding of yoga philosophy as it relates to your life and practice and how we can harness its teachings to create a positive impact in the world today. This workshop will focus on the teachings of yoga as a holistic life practice, the master key to greater happiness and efficiency in all we do. Participants will gain experiential understanding of how the different practices of the broad and inclusive path of yoga complement and support each other.

Thursday June 9, 19.30- evening kirtan at Anahata- Bucharest

Join James in the blissful practice of Kirtan and gain greater understanding of Kirtan as a rewarding and powerful part of yoga practice.
This introductory kirtan will will include at least 70-90 minutes of call-and-response chanting, long enough to experience the effects of the practice. In the context of yoga as a holistic, all-encompassing and all-nourishing life practice, James will also speak briefly about why we sing, Sanskrit as an energy-based language, the symbolism of the divine energies we cultivate in the practice, and how bhakti yoga - the yoga of devotion - relates to all other paths of yoga and can inspire all aspects of our lives.
Everyone welcome.
Do not worry if you are not a virtuoso singer. The joy of Kirtan is open to everyone!

Kirtan is a simple and powerful yoga practice that uses sound as the focus or support to facilitate a state of deep integration. In Indian systems of philosophy, sound is recognized as subtle and all-pervading, Western scientists recognized last century that essentially we are space, filled with vibration. Kirtan then offers a very fast and effective way to facilitate transformation, change our vibration and deepen our experience of yoga. Some participants describe kirtan like 'bathing in sound', refreshing and cleansing the system not just at the superficial level, but right into the core of our cells, literally raising our vibration.
The word kirtan comes from a Sanskrit root 'kirt' meaning to recite, to praise, to glorify. During kirtan we sing in call and response Sanskrit names of the divine, names full of positive energy corresponding to those divine, positive qualities which exist within us. As we sing and call these names, we cultivate those positive, transforming energies, calling forth and unveiling our own inner glory, the energy of our true selves.

Pestera - Moeciu program June 11 and June 12

Saturday June 11: The Power of Love in context of yoga
- The yamas and niyamas
- Karma Yoga, the Yoga of action and 'yajna', the mindful action which sustains, nourishes and fosters evolution.
- The Power of Love in the context of yoga, how real love can empower and 'yogify' all our actions
- Symbolism of Ganesha in relation to love and as representative of the whole course and goal of yoga

Schedule:

6:30-10:00 asana focus class : Asana Focus Class: In the first part of the class, with reference to the symbolism of Ganesha and key teachings from the Yoga Sutras and Bhagavad Gita, James will talk about how we can infuse the power of love into our asana practice and then take it into all our activities. We will then explore this in a balanced and focused asana class that grows from consideration and application of the yamas and niyamas as they relate to our mat practice
10.00-10.30 breakfast
10:30-12:30 free time
13.00-14:00 lunch: Karma Yoga/Yajna lunch: focus on recognition, gratitude and awareness. Yoga is about the whole of our lives, when we infuse it into our daily activities, they can be transformed in wonderful ways. In the third chapter of the Bhagavad Gita, Krishna explains in detail how to do this, by practicing karma yoga, and 'yajna', the action which nourishes. James will briefly explain this concept before we experience it in practice through the act of eating, transforming it into a nourishing exercise in mindfulness and a blissful festival of worship.
2:30-5:00 talk, q and a and kirtan: (Practical Yoga Philosophy) Talk and kirtan. In this talk, James will focus further on karma yoga and the power of love. This will refer in particular to the Bhagavad Gita and will also use poetry to illustrate the power of the application of real love to our activities. We will then close the afternoon session and prepare to dive deep in meditation, with kirtan, dedicated to opening to love.
5:00-6:00 meditation
6:30-7:00 dinner
7:30-8:30/9:00 :Talk/satsang focus on symbolism of Ramayana in relation to light/triumph of light over darkness.

Sunday June 12 - Unveiling our inner light
Just as the teachings of yoga desrcibe our essence as love, another way it is described is as the pure, self-effulgent light of consciousness. Building on the Ramayana talk from the previous evening, Sunday's sessions will focus on light, including the symbolism of surya namaskara, how we overcome darkness, and how we can be the lamps which light humanity's way to a golden new dawn.

6:30-10.00 Focused Asana Exploration: Opening to Light/The Symbolism of Surya Namaskara: opening to the one light of the universe, surrendering to our highest self. Creating light, space and freedom from the inside in our asana practice. Techniques to keep our practice full of light and liveliness.
10.00-10.30 breakfast
11.00-13.00 talk, q and a and kirtan: Unveiling our inner light: The benefits and power of satsang, symbolism of Durga, how we can unveil our inner light and glory for the benefit of ourselves, our society and our planet.
13.00 - 14:00: Karma Yoga Lunch: Focus on 'Rasananda'. There are many techniques for the practice of karma yoga. Here we will practice 'rasananda', letting the sense organ of taste come to centre stage as a demonstration of how we work with our senses to nourish the whole.

About James..
James is known for bringing the traditional, scriptural teachings of yoga to vivid life, in ways which elucidate their relevance and practical application in our lives today. His powerful a capella kirtans invite participants to bathe in rich sound: cleansing, energising, and heightening awareness of the depth and glory of our inner selves.

James' practice and teaching grow from their roots in the Shankaracaraya Vedic tradition and the school of Kashmir Shaivism. His classes are infused with the 'ras' or flavour of joy associated with the devotional practice of kirtan, and of the bliss which is seen as underlying everything in the beautiful teachings of Shaivism.

He has been teaching yoga and leading kirtan regularly since 2003 and teaching since 1993. In 2005, while he was teaching English at Chulalongkorn University in Bangkok, James began studying Sanskrit. Since 2008, James has spent over half his time in Mysore, where he is now working towards an MA in Sanskrit, while also leading kirtan and courses on the Bhagavad Gita and Yoga Sutras attended by international students of many of Mysore's renowned yogasana teachers.

FLYER IN ROMANA

Extrase din: Viaţa şi meditaţia, de Stephen Batchelor (2)

2011-04-15T22:06:00.005+03:00

Începutul meditaţiei este o abordare a enigmei propriei noastre vieţi.

Există un pericol constant, acela de a ajunge să ne îndreptăm atenţia numai asupra metodei de a medita în sine. Atenţia noastră se îndepărtează de întrebarea fundamentală a condiţiei umane care a iniţiat şi a condus la abordarea unei anumite tehnici: cum să medităm? Cum funcţionează? Ce efecte se produc? Care sunt etapele care trebuie parcurse?

Este, desigur, necesar să avem o bază minimă de cunoştinţe în această privinţă. Dar, necesitatea unor astfel de cunoştinţe este strict limitată, şi trebuie să rămână întotdeauna subordonată necesităţii mult mai mari de a aborda problema vieţii şi a morţii.

Scopul meditaţiei nu poate fi niciodată realizat prin simpla dobândire a unor cunoştinţe cu privire la metodele sale. Si chiar dacă ne-am strădui sa le aplicăm pe toate în modul cel mai potrivit, este posibil totuşi să nu ajungem să înţelegem spiritul practicii.

Deoarece sensul acesteia nu se află în aplicarea unor tehnici, ci în însăşi nevoia de a aborda chestiunea vieţii şi a morţii.

În acelaşi mod, putem să nu sesizăm importanţa meditaţiei dacă luăm în considerare numai scopul acesteia care ar fi producerea unei stări mentale liniştite şi calme.

Aceasta nu înseamnă că o atare stare de pace interioară nu este bună sau de dorit. Este, în mod evident un lucru pozitiv şi important. Însă el nu trebuie să fie tratat decât ca un efect secundar al practicii meditative şi nu ca scop principal al acesteia. Însă, numai simpla linişte mentală nu este un răspuns la întrebarea fundamentală a vieţii şi a morţii.

Este posibil să ni se pară foarte atractiv să putem plonja în astfel de stări de calm şi serenitate, sau chiar să apară confuzii sincere în privinţa misterului pe care îl reprezintă esenţa existenţei umane. Deoarece, astfel sunt lăsate fără răspuns cea mai mare parte a întrebărilor fundamentale, în privinţa căror liniştea mentală singură nu poate fi nicicând suficientă.

Ea poate produce o senzaţie temporară de detaşare, însă în cele din urmă – şi numai moartea însăşi este suficientă pentru a ne convinge –, ea ne va apărea ca un tratament capabil de a estompa simptomele răului, însă fără putinţa de a ne vindeca.

Aceleaşi lucruri se pot constata şi în cazul altor aspecte legate direct de practica meditaţiei: anumite schimbări spectaculoase ale caracterului şi ale personalităţii, producerea unor întâmplări şi evenimente extraordinare, anumite viziuni şi altele asemenea. Încă o dată, nu este vorba de a nega faptul că astfel de lucruri se produc ca rezultat al meditaţiei. Ceea ce trebuie subliniat, este că acestea nu sunt de o importanţă primordială şi că există o tentaţie de a fi fascinaţi de ele. Deoarece, de îndată ce le punem în centrul atenţiei noastre, putem pierde din vedere scopul ultim al practicii. De aceea, este de cea mai mare importanţă să examinăm în mod constant care sunt motivele pentru care practicăm meditaţia.

Este cu adevărat vorba despre o abordare a întrebărilor fundamentale ale existenţei noastre, sau este mai degrabă un interes pentru experimentarea de lucruri noi şi extraordinare?

Suntem cu adevărat conştienţi de necesitatea risipirii confuziei celei mai adânci din viaţa noastră, sau urmărim doar obţinerea unei stări mai liniştite?

Cu toate acestea, chiar dacă acceptăm cu sinceritate nevoia de a ne conduce practica în direcţia acestei probleme fundamentale a vieţii şi a morţii, suntem supuşi unei constante tendinţe de a ne îndepărta de această preocupare. Bunele noastre intenţii nu sunt întotdeauna suficient de puternice pentru a menţine o conştienţă permanentă a condiţiei noastre umane fundamentale.

Deoarece există anumite elemente în mintea noastră care tind în mod natural a se opune unei atare conştientizări. Solemnitatea absolută a marii probleme a vieţii şi a morţii ne induce o stare de disconfort şi nesiguranţă. În consecinţă, când încercăm să ne confruntăm deliberat cu această condiţie fundamentală a meditaţiei noastre, observăm că atenţia este distrasă în mod frecvent.

În loc de a ne axa pe preocuparea centrală a meditaţiei, descoperim pe neaşteptate că trăim reverii sau că pur şi simplu adormim. Ne putem surprinde absorbiţi de fantasme sexuale, de speculaţii cu privire la potenţialul nostru de a fi celebri, vise de a dobândi privilegii materiale ori de a deveni bogaţi, sau pofte culinare.

În oricare din aceste cazuri, ne separăm, fără posibilitatea de controla aceasta, la începutul practicii şi, adeseori fără opţiunea de fi conştienţi de rolul nostru, ne proiectăm într-o activitate care este complementar opusă celei la care aspirăm. Deşi există multiple cauze pentru astfel de distrageri, consider că unul din cele mai profunde motive este aversiunea sau chiar teama noastră nativă de a înfrunta direct gravitatea unei vieţi care cumpăneşte periculos între naştere şi moarte.

Aşadar, pentru a contracara eficient această puternică tendinţă de distragere, nu este suficientă doar aplicarea unor soluţii “tehnice”. O astfel de soluţie va include tehnici pentru a aduce mintea într-o stare mai puţin somnolentă sau mai puţin agitată, şi de asemenea diverse exerciţii, unele care focalizează atenţia asupra respiraţiei sau a anumitor părţi ale corpului, în scopul întăririi puterii de concentrare. Este drept că uneori aceste tehnici şi exerciţii pot fi în mare măsură utile. Însă, din moment ce cauza principală a distragerii nu este un anumit grad de agitaţie mentală cotidiană, ci rezidă în aversiunea de a face faţă unei realităţi copleşitoare a vieţii, aceste tehnici sunt incapabile de a ajunge la miezul problemei.

Din acest motiv, singura modalitate de a depăşi această tendinţă de distragere este de a ne aminti în mod constant de necesitatea fundamentală a meditaţiei. O astfel de reamintire permanentă a solemnităţii marii întrebări a naşterii şi a morţii, şi menţinerea unei conştienţe clare a întrebărilor fundamentale cu care ne confruntăm reprezintă viaţa însăşi.

În acest mod, putem dezvolta gradat o motivaţie sinceră şi un interes capabil de a ne plasa spontan în situaţia de a practica meditaţia. Iar pe parcursul experimentării unui astfel de interes, care este intim conectat cu ceea ce simţim ca fiind scopul fundamental al vieţii noastre, tendinţa de a fi distras de lucruri mărunte, exterioare se va diminua treptat. Ar fi un neadevăr sa afirmăm că practicarea cu succes a meditaţiei nu presupune o mare doză de perseverenţă, de indulgenţă şi de curaj.

Deoarece trebuie să îi dedicăm un timp considerabil şi să trecem prin anumite încercări şi dificultăţi care apar pe parcurs. Dar pe măsură ce recunoaştem necesitatea interioară profundă de a medita, vom fi din ce în ce mai puţin descurajaţi de încercările pe care le implică acest demers.

Atunci când am devenit convinşi cu adevărat de nevoia de a medita, toate obstacolele care pot apărea în calea noastră vor părea nesemnificative. Situaţia noastră poate fi asemuită cu cea a unei persoane care este dependentă de procurarea unui medicament fără de care ar muri curând. Puţin contează dificultăţile pe care le întâmpină în acest demers, ele nu sunt atât de importante precum continuarea până la capăt a căutării.

În acelaşi mod, din momentul în care recunoaştem importanţa meditaţiei ca mijloc de abordare a problemei centrale din viaţa noastră, nu mai există nici un obstacol pe care să nu fim pregătiţi ca să îl depăşim.

traducere: dan m.

http://www.vipassana.fr/Textes/Stephen-Batchelor-LaMeditationEtLaVie.htm

The Ten kinds of Recollections (Anussati) from the Pali Cannon

2011-04-15T21:57:00.000+03:00

1-the recollection of the Buddha(Buddha nussati)

2- the recollection of the Dhamma( Dhamma nussati)

3- the recollection of the Sangha(Samgha nussati)

4- the recollection of morality (sila nussati)

5- the recollection of generosity (Caga nussati)

6- the recollection of the Devas or deitites (Devata nussati)

7- the recollection of peace (Upasama nussati)

8- the recollection of death(Marana nussati)

9-the mindfulness of the body ( kaya gata nussati)

10-the mindfulness of breathing (Anapanasati)

Extrase din: Viaţa şi meditaţia, de Stephen Batchelor (1)

2011-04-15T21:26:00.005+03:00

Putem considera ca acceptabil faptul că majoritatea celor care practică meditaţia încep acest lucru cu entuziasm şi chiar mai mult decat atât.

Ei se implică într-o activitate nouă şi neexplorată, plini de curiozitate faţă de ceea ce se va întâmpla şi întreţin o serie de aşteptări şi speranţe în această privinţă.

Se poate întâmpla ca pe parcursul meditaţiei să se producă lucruri extraordinare şi miraculoase: „am avut revelaţii şi am trăit o profundă stare de linişte şi împăcare sufletească; mi s-au arătat entităţi divine; instructorul meu a recunoscut în mine o fiinţă specială şi mi-a transmis învăţăturile şi revelaţiile sale cele mai profunde.”

Dar după ce practică o perioadă – câteva zile, săptămâni, luni sau chiar ani –, este posibil să remarce că entuziasmul iniţial pentru meditaţie nu mai este la fel de puternic. Nu se mai aşează cu aceiaşi dăruire ca mai înainte. Meditaţia nu mai este decât un alt element repetitiv în rutina cotidiană.

În loc ca mintea noastră să devină mai calmă şi liniştită, se pare că devine chiar mai instabilă şi mai distrată.

Putem continua o anumită perioadă să ne convingem de importanţa meditaţiei, dar şi cuvintele încep să îşi piardă impactul asupra noastră. Devenim treptat frustraţi de dificultatea de a medita şi începem să ne întrebăm dacă nu există o modalitate mai simplă. În final, este posibil ca unii să îşi piardă treptat interesul pentru meditaţie şi să ajungă la concluzia că aceasta pur şi simplu nu merită efortul.

Din păcate, cele de mai sus nu descriu ceea ce se întâmplă numai în anumite cazuri excepţionale. O anumită trăire şi exaltare iniţiale urmate de plictiseală şi decepţie sunt situaţii curent întâlnite printre cei care meditează. Este surprinzător dacă cel care continuă să practice meditaţia nu se simte descurajat sau derutat uneori, şi nu pune niciodată sub semnul întrebării ceea ce face.

Aşadar, care este cauza acestor reacţii? Este abordarea noastră incorectă?

Mai întâi, un lucru este limpede: ceea ce se poate obţine prin intermediul meditaţiei nu poate fi în afara noastră.

Roadele meditaţiei nu se adaugă ca nişte suplimente la ceea ce avem deja.

Tindem adesea să alimentăm ideea de „a obţine ceva” cu experienţa noastră cotidiană, pragmatică. Muncim, şi în consecinţă obţinem ceva în schimb. Această recompensă poate fi sub formă de bani, direct convertibili în bunuri materiale tangibile şi concrete. Dar în cursul acestui proces, noi – cei care facem munca şi culegem roadele –, rămânem în esenţă neschimbaţi.

Meditaţia, însă, este esenţial diferită. Pentru că nu există nimic ce putem spera să obţinem vreodată de la ea fără ca să ne transformăm radical pe noi înşine.

Aşadar, subiectul meditaţiei este în primul rând propria noastră viaţă.

Aceasta include tot ceea ce este în contact cu noi în mod direct şi natural: gândurile noastre, percepţiile şi sentimentele, corpul nostru, relaţiile cu ceilalţi, dependenţa noastră de mediul exterior, naşterea, bătrâneţea, şi în final moartea noastră.

În acest loc, printre aceste lucruri, găsim punctul de plecare pentru a practica meditaţia.

Prin pierderea contactului cu acest punct de pornire şi prin plasarea practicii pe atenţia la lucruri noi şi extraordinare se ajunge la frustrare şi decepţie.

Nu acesta este scopul meditaţiei, de a satisface dorinţele sau proiecţiile noastre.

Obiectivul meditaţiei nu este acela de a ne centra atenţia pe un ideal îndepărtat ci de a limpezi realitatea existenţei noastre.

Unde se află acest punct de plecare?

El se află în recunoaşterea clară a nevoii de a medita.

Numai când meditaţia este resimţită ca un lucru necesar şi firesc, numai atunci suntem inspiraţi să practicăm cu totală sinceritate şi entuziasm. Iar nevoia de a medita nu este un lucru care poate fi constatat o dată sau de două ori.

În timpul practicii, în mod constant ne amintim de această nevoie fundamentală.

De fapt, un aspect al practicii meditaţiei este acela de a deveni conştienţi de necesitatea de a medita. Dar dacă, din contră, nu avem o conştienţă directă a necesităţii de a medita, sau dacă motivele pe care le putem invoca sunt confuze şi amestecate cu dorinţe vagi şi aşteptări nerealiste, atunci este foarte probabil ca meditaţia noastră să degenereze într-o rutină mecanică ce pare că nu duce nicăieri.

În astfel de momente ne punem întrebarea: de ce trebuie să meditez? Sursa acestei necesităţi stă în faptul că viaţa pe care o trăim în prezent nu este satisfăcătoare.

Ne place sau nu, trăim adesea decepţii, suferinţe, avem temeri şi deziluzii, îmbătrânim, nu reuşim să ne împlinim dorinţele, iar în mod inevitabil, suntem ameninţaţi de moarte ca punct final. Ne confruntăm cu toate acestea în ciuda tuturor precauţiilor pe care le luăm pentru a ne proteja şi este imposibil să ne păzim de aceste pericole, deoarece ele nu sunt lucruri care există în afara noastră.

Ele sunt prezente înăuntrul nostru şi le purtăm cu noi oriunde am merge, în fiecare moment din zi şi din noapte. Este natura însăşi a condiţiei umane. Atâta timp cât păstrăm privilegiile acestei condiţii este responsabilitatea noastră de a face faţă acestor realităţi ale vieţii şi de a învăţa să le acceptăm, în loc de a încerca să pretindem că ar putea fi evitate într-un fel sau altul.

În plus, ceea ce ne poate contraria este faptul că nu înţelegem de ce ni se întâmplă toate acestea. În astfel de situaţii ne protejăm de dileme apelând la „existenţă”. Lucrurile nu sunt în deplin acord cu fiinţa noastră. Ba chiar în mod contrar, suntem purtaţi de legi neutre, de circumstanţe indiferente faţă de existenţa noastră. Până şi cel mai mic grad de control pe care îl putem aplica vieţii noastre stă permanent sub ameninţarea inevitabilă a morţii.

Chiar dacă putem încerca, cu un minim de reflecţie, să limpezim natura condiţiei noastre, suntem mai degrabă incapabili ca să realizăm gravitatea acestei suferinţe. Iar atunci când se iveşte ocazia să abordăm în mod onest condiţia umană, ne simţim adesea derutaţi şi neajutoraţi, fără o idee limpede asupra modului de abordare.

Pe măsură ce ne păstrăm atenţia neperturbată de simple distracţii exterioare, şi tindem către un anumit grad de conştientizare a „marii întrebări a naşterii şi a morţii”, ajungem să realizăm că viaţa noastră ca atare, este un mister.

Ea se prezintă ca o întrebare fără răspuns, pentru care nu există o explicaţie unanimă.

Aceasta deoarece nu este o întrebare în sensul obişnuit al cuvântului: adică o problemă abstractă de care ne putem detaşa pentru a reflecta imparţial. Este o întrebare în care suntem implicaţi în mod intim şi profund. În acest moment, în care suntem confruntaţi în mod autentic cu această mare întrebare de o gravitate absolută, realizăm că toate distincţiile dintre întrebare şi cel care îşi pune întrebarea sunt pur ipotetice.

Şi dacă suntem cu adevărat sinceri cu noi înşine, recunoaştem că această întrebare nu poate fi evitată fără a afecta integritatea noastră fundamentală. Întrebarea este de asemenea natură încât necesită un răspuns.

traducere: dan m.

Tattva Bodha si Practica Cunoasterii

2011-04-09T14:31:00.012+03:00

In universul de astazi, unde preocuparea pentru consum si pentru construirea unei imagini atragatoare pare sa domine, textele traditionale au capacitatea de a ne arata un alt aspect al realitatii.

Grija pentru sine, insemna mult mai mult decat importanta data aparentelor.

In loc de a pune accentul pe gratificarea imediata a placerilor, sau pe satisfactia gusturilor, in loc de a propune un nou gadget, o noua dieta, sau un nou workshop ca fiind solutia problemei din acest moment, textele traditionale in schimb propun un moment de ragaz.

Full stop.

Acest moment de ragaz deschide un spatiu, in care, scapati pentru un moment de fascinatia imaginii si a dorintei, pot apare intrebari....

Ce vreau eu cu adevarat, cand inteleg ca nu vreau ce mi se spune ca vreau ?

Cand dau imaginea de sine deoparte, ce ramane?

Care este scopul existentei mele ? Care este orizontul final al acestei existente?

Tattva Bodha, text din secolul opt, din traditia lui Shankaracharyia detaliaza cele doua perfectiuni principale aferente efortului de a intelege natura acestor intrebari:

1. Capacitatea de a vedea natura schimbatoarea, insubstantiala, nesatisfacatoare a lumii. Aceasta este numita Viveka-discernamant. Aici este vorba despre de a discerne la un nivel rofund intre cea ce este impermanent, superficial si iluzoriu si proiectia inconstienta a permanentei si a substantialitatii.

2. Lipsa "setei" pentru fructul actiunii, pentru obiecte, pentru rezultate -- Vairagya. Aceasta este intelegerea ca rezultatul unei actiuni nu poate fii decat temporar.

In plus, sase calitati sunt detaliate:

1. Controlul mintii si al simturilor- Sama-Dama. Mentalul si simturile nu sunt lasate sa sa implice in orice stimul ar putea sa apara.

2. Focalizare asupra propriei activitatii- Uparama. Intelegerea clara a propriei activitatii/directii, si ramanerea cu aceasta.

3. Rabdare- Titiksha.

4. Confidenta-Incredere- Shraddha. Incredere ca manifestarea adevarului poate fii inteleasa.

5. Focalizare mentala- Samadhana. Capacitatea de a focaliza mintea in obiectul studiului.

6. Dorinta pt. eliberare- Mumukshutva. Intelegerea ca absolut nici un lucru nu este permenent/satisfacator duce la dorinta de eliberare.

Aceste calitati creaza contextul prin care practica cunoasterii- Jnana Yoga poate sa inceapa. Mai mult, Vedanta sustine ca fara aceste calitatii, este imposibil de a avea o realizarea adanca a naturii sinelui si a realitatii.

Studiem acest text, Tattva Bodha, si in curand Upadesha Saram a lui Ramana Maharshi, cu Yogeshvar, Joia la ora 18:00, Anahata.

Mp3 from last Thursday's class.

Jnana Yoga -- Triumful cunoasterii: extrase din Mirror of Yoga de Richard Freeman, partea 2a

2011-04-06T16:07:00.010+03:00

Studying a four-line verse is better than a life of alms-giving- Cittamatra saying

Una dintre principalele ramuri yoga este jnānā yoga, care se bazeaza pe inteligenţa şi abilitatea noastră naturală de a investiga în profunzime natura lucrurilor. Jnānā înseamnă "cunoaştere" sau "înţelepciune". Ea este o căutare infinit rafinată întru modurile în care funcţionează mintea, modul în care iau naştere sentimentele şi percepţiile. Este yoga introspecţiei în adevărata natură a minţii şi a realităţii.

În jnānā yoga ne dezvoltăm capacitatea de a discerne cât mai precis între ceea ce este adevărat, etern, ferice şi ceea ce este în întregime impermanent, superficial şi iluzoriu. Există numeroase abordări ale jnana yoga. In cadrul unora se învăţa iluminarea spontană, directa, ca reprezentând un salt în cunoaşterea sensului vieţii. În această formă ai acces la un flash de viziune asupra înţelesului realităţii şi începând din acel moment mintea se trezeaste. De aici, viaţa insasi devine o continuă manifestere a acestei intelegeri.

Experienţa acestei forme de jnana yoga este ceva asemănător cu senzaţia imediata de a fi înţeles tâlcul unei glume din care se trezeşte in mod definitiv simţul comprehensiv, eliberator, vizionar- sentimentul acelui "Aha". Alte şcoli de jnana yoga predau despre trezirea gradată, aplicând pe o perioadă mai îndelungată de timp o cale riguroasă, un studiu complet al totului, ca mijloc de a recunoaşte modelele schematice ale percepţiei şi ale minţii în genere astfel încât adevărata natură a sinelui- adevărată natură a universului- este revelata.

Totuşi alte şcoli de jnana yoga predau simultan atât notiunea de trezire spontană cât şi notiunea de trezire treptată, bazându-se pe analiza modului in care acestea se sustin reciproc. Oricare dintre abordările jnana yoga trebuie să îşi întoarcă în final inteligenţa asupra sieşi pentru a dezlega oricare senzaţie falsă produsă de ego şi de mândrie pe care un practicant şi-ar putea-o însuşi în virtutea înţelegerii sale parţiale.

traducere: sylvia p./anahata

Ce este Hatha Yoga: extrase din Mirror of Yoga de Richard Freeman

2011-03-30T14:07:00.010+03:00

EXISTĂ numeroase stiluri de practica yoga: diverse metodologii şi linii distincte de descendenţă

Deşi nu există o filosofie yoga singulară, o metodologie unică, există o subîntindere, o reţea de similarităţi în care se conectează toate modurile de abordare ale practicii, iar această interconectare profunda, aceasta matricea poate fii numita Yoga

Numai examinând diferitele tipuri de practică, diferitele filosofii şi metodologii, putem scoate la lumina esenţa a ce este yoga

Binecunoscută pentru posturile sale spectaculoase, Hatha Yoga este în fapt un sistem de exerciţii corporale şi de respiraţie ordonate pentru a investiga in mod profund meditativ senzaţii subtile, reflexe în relaţie cu condiţionarea mintii si a corpului

Intelegerea naturii subtile a senzaţiei este cheia pentru pătrunderea în adevărata natură a fiintei.

Hatha înseamnă "soare" (Ha) şi "luna" (tha), şi poate fi folosit pentru a descrie oricare practică yoga care unifică pattern-uri opuse în sistemul nervos, deschizand centrul interior, necunoscut.

O componenţă centrală a hatha yoga este Asana, sau practica posturilor yoga, în cadrul căreia lucrăm corpul, îl întoarcem, îl rotim, îl întindem, şi îi explorăm subtilităţile. Un alt component este Prānāyāma în care extindem, rafinăm şi observăm îndeaproape respiraţia.

Prin aceste practici fizice ale hatha yoga lucrăm cu corpul asemeni cum frământăm aluatul pentru pâine, astfel că el se transformă dintr-o cantitate amorfă, inconştientă, de carne şi oase în ceva care este în primul rând vitalizat şi energic. Constient.

Prin această practică, descoperim că atât corpul, cât şi mintea încep să se deschidă; cele două încep să se armonizeze.

Pe măsură ce continuăm, descoperim treptat că putem extrage din experienta corpului nectarul conştiintei insasi.

traducere: sylvia p./anahata

Quote from Cicero's Tusculan Disputations

2011-03-28T16:54:00.002+03:00

The seeds of virtues are natural to our constitutions, and, were they suffered to come to maturity, would naturally conduct us to a happy life;

but now, as soon as we are born and received into the world, we are instantly familiarized with all kinds of depravity and perversity of opinions;

so that we may be said almost to suck in error with our nurse’s milk.

When we return to our parents, and are put into the hands of tutors and governors, we are imbued with so many errors that truth gives place to falsehood, and nature herself to established opinion.

from Tusculan Disputations, Book III

In Grija Sinelui

2011-03-28T15:41:00.020+03:00

M : You do not think, then, that a wise man is subject to grief?
A : No, by no means.
Tusculan Disputations, Marcus Tullius Cicero, 50--100 BC Rome

Imperfection, error and grief, were, in the view of the ancients, considered to be the basis for the experience of being human.

Yet with this experience of imperfection-untruth, the ancients also noticed a strong human yearning for perfection, understanding and....truth. This yearning for understanding and truth was satisfied through the practice of Philosophy, and in the person of the philosopher.

Philosophy itself, the love of wisdom, served not only to clear intellectual error, but more importantly, served as therapy, or medicine-- Patanjali himself, as well as the Buddha in the East, were refered as "the great physicians". So we have, in the ancient times, philosophy as the practice of truth as the care of the self.

It is only later through the centuries in the West that this therapeutic function is lost. Philosophy becomes largely an academic exercise, with the care of the self forgotten or left to organized religion. In later developments this becomes a function of the state, through the institution of the hospital, the psychiatric clinic, the hospice and the asylum.

The freedom of the individual almost already lost.

In the Eastern traditions, this split between the care of the self through the practice of truth and the development of understanding as philosophy proper was never split-- hence our difficulty to understand these systems- are they philosophies, religions, ways of life, culture?

The answers might be yes, to all the categories.

Interestingly, the basic view of the human condition from the East resonates with the view from the West. Human existence is not found in some perfected state, but is rather beseeched by problems and lack of knowing-- avidya, which is taken to be the root cause of the experience of limitedness and suffering.

As in the West, the traditions arose to address these issues-- some of the answers, like the philosphy of the Vedas came through revelation- shruti, others like the discourses recorded in the Pali Cannon, came through insight.

I don't know if there is a big difference between revelation and insight. Both revelation and insight refer to knowledge that becomes available to the intellect, buddhi, through direct means, ie., not through the faculty of the senses.

Both revelation and insight come through the practice of contemplation, or meditation, both can be understood approximately as apperception, the experience of Truth as direct knowledge.

The effect of knowledge reflecting unto itself, apprehending that it absolutely knows that it knows.

Self-reflective Truth as non other than Being.

This apperception of Truth, is the key factor of Moksha- liberation.

It suffices to say that in all traditions, these "revelations-insights" seem to occur in periods of seclusion, in the forest or desert, in long retreat, under stress and duress sometimes, far removed from the society of men.

These openings to the truth happen as the individual has reached a kind of "perfection" on the level of the soul/subtle body, has purified the intellect and is no longer dominated by the needs of the physical body.

At the moment when Truth, which is knowledge as Self, is revealed, the heart often bursts with joy- Ananda.

But here it is a special form of Ananda, it is Vidya-Ananda, the supreme happiness in the form of unconditional satisfaction born of the knowledge of Self.

A feeling of serenity which results from joy is poured over the mind. The body is at peace.

In this serenity is found Paratantra Nivritti, as an independence of external factors for one's happiness and Agatha Nivritti- complete freedom from the emotional impact of external factors.

This knowledge of Truth/Self is also expressed as a complete satisfaction of the basic impulse-desire to know regarding world, self and Other- this satisfaction is referred to as Jignasaa Nivritti.

A freeing up of mental faculties from the incessant grasping for new knowledge leads to the attainment of efficiency of mind and the availability of faculties of knowledge and action when needed most. This is refered to as Dakshata Praapti.

These five categories are reffered to as Moksha, liberation, in the commentary to Shankarachariya's Tattva Bodha-- the Knowledge of Truth.

They are also Vidya-vimukti in the terminology of the Pali Cannon and Kaivalya in the terminology of the Yoga Sutra.

Pentru cei interesati, studiem acest text, Tattva Bodha cu Yogeshvar, Joia la ora 6:00, la Anahata. In engleza :)

Dintr-un cadru de tacere

2011-03-25T22:41:00.005+02:00

sunetul AUM, sunetul-samanţa, anahata, rasarind ca dintr-un cadru de tăcere, direct in constiinta-- prana-shakti la nivelul inimii-- portalul catre neconditionat,
spatiu-energie.

Yoga Vidya : Practice Seminar, 2-3 Aprilie cu Yogeshvar

2011-03-24T15:57:00.010+02:00

We spend our time and resources in different life situations to satisfy different needs in us. But we rarely take care of our own well-being by spending quality time with ourselves. One of the best ways to do this through the Yoga Vidya practice routine.

Yoga Vidya is an efficient packaging of ancient Indian Wisdom that fits perfectly into our modern way of life.

Regular practice of Yoga Vidya:

▪ releases the residual stress from excessive work and unhealthy living
▪ corrects wrong patterns in us that produce stress
▪ awakens the inner healing in us that supports other treatments of diseases
▪ gives us freedom from different physical and emotional compulsion
▪ helps us develop a healthy attitude towards ourselves and life
▪ gives us the inner strength to do what is right in a given moment

The weekend seminar is designed to facilitate quick learning of the Yoga Vidya practice routine and the concepts needed for regular practice.

The seminar qualifies us to practice by ourselves in home and to attend the regular practice classes conducted 3 days a week. In the practice class we shall do the entire package and this helps us sustain our personal practice routine.

Lets make Yoga Vidya a part of our lives, and make our life a healthy part of collective life.

Om.

Sadhana Chakra: Joia 6:30 dimineata la Anahata, cu Yogeshvar

2011-03-21T11:36:00.012+02:00

'Sadhana Chakra' is a practice and discussion forum for spiritual aspirants. We do realize there is more to life than just living and dying.

We know human birth is a priceless gift that does not deserve to be squandered in the casino of blind hopes.

The timeless spiritual teachings from all over the world proclaim, we hold within us the 'master key' to fulfillment; yet we exhaust our energies in seemingly endless external pursuits as though we are drugged!

There are moments when we realize this fact and even see the way out; but it seems that we lack the support and commitment to live up to it. The 'Sadhana Chakra' shall support and help us tap the grace that empowers us to live our true spiritual self.

As a spiritual aspirant in this age of information explosion, we are exposed to so many different kinds of preachings that promise to fill the spiritual vacuum. from hope givers knocking at our doors to instant enlightenment on internet, the list is endless.

Everyone seems to have a point.

We have accumulated so many concepts and techniques that we don't know what to apply in a moment of crisis and discover that only our habitual errors rule us! With the help of 'Sadhana Chakra', we can end this confusion and enlighten ourselves in all levels to enjoy 'the Freedom' in our everyday life.

In 'sadhana chakra' we will develop a unitary vision of spirituality where everything in life falls in place. We will explore the different 'paths' and their relevance in the life of each one of us. Sadhana chakra will help the members streamline their personal spiritual practices.

We will not stop with scholarship or academic curiosity but shall own up what we understand and develop working tools to make wisdom an everyday reality. By meeting different spiritual aspirants and practitioners from different schools, we will learn and grow together, appreciate, enrich and inspire each other.

Sadhana chakra shall serve as a mirror for our spiritual face, helping us keep it clear and beautiful. The forum will help us come out of our comfort zones, weed out our errors and enhance our inner growth.

We welcome spiritual aspirants from all schools, yoga students and teachers, people from new-age groups like healers and light channels, philosophers and theologians. Anyone who is sincere to oneself, open to truth and takes ones own spiritual freedom seriously is welcome to the 'Sadhana Chakra'.

Membership to group is by registration and personal interview. The classes will be conducted once a week on Thursday mornings from 6:30am to 8:00 am.

Om.

Yoga Incepe cu a Asculta: extrase din The Mirror of Yoga de Richard Freeman*

2011-03-20T20:09:00.038+02:00

YOGA ÎNCEPE cu A asculta.

Atunci când ascultăm, îngăduim ca ceea ce este să fie.

Dăm voie celorlalţi să fie ceea ce sunt şi ne determinăm propriile corpuri şi propriile minţi să se manifeste pe deplin.

....

Yoga este libertate.

Ea este libertatea faţă de teama de a nu şti cine suntem, de a înfăţişa o imagine lumii care nu este reprezentativă pentru cine ne simţim a fi, şi de la a pretinde a crede în lucruri despre care nu ştim sigur dacă sunt adevărate.

Aceasta este eliberarea pe care o găsim în yoga pe măsură ce ne re-întoarcem către starea naturală a minţii.

....

Este puţin probabil să fim atraşi de yoga dintr-o căutare conştientă a acestei libertăţi, ci mai degrabă găsind yoga atractivă pentru că ne imaginăm că ne va face mai fericiţi.

Detaliile particulare ale motivaţiei pentru a intra in practica yoga pot lua un număr infinit de forme, şi toate sunt onorabile puncte de pornire întrucât fiecare intrare reprezintă o cale spre interior; fiecare dintre intrări ne revelează în final căutarea personală a experienţei mistice- o simţire atemporală de libertate şi fericire deplină.

.....

Într-adevăr, punctul în care te afli în momentul în care te pregătesti să plonjezi este singurul loc de unde se poate intra in pratică.

Atunci când incepi sa vezi si sa accepti lucrurile aşa cum sunt, indiferent cât de deformată este concepţia ta despre viata şi despre rolul tau aici, atunci totul devine interesant.

*Richard Freeman este unul dintre profesori nostri cei mai vechi, si o sursa de inspiratie imensa :)
extrase din: Richard Freeman, The Mirror of Yoga
traducere: sylvia purple/anahata

Walls, Triremes or Docks

2011-03-16T15:25:00.010+02:00

SOCRATES: Cities, then, if they are to be happy, do not want walls, or triremes, or docks, or numbers, or size, Alcibiades, without virtue?

ALCIBIADES: Indeed they do not.

SOCRATES: And you must give the citizens virtue, if you mean to administer their affairs rightly or nobly?

ALCIBIADES: Certainly.

SOCRATES: But can a man give that which he has not?
ALCIBIADES: Impossible.

SOCRATES: Then you or any one who means to govern and superintend, not only himself and the things of himself, but the state and the things of the state, must in the first place acquire virtue.

ALCIBIADES: That is true.

SOCRATES: You have not therefore to obtain power or authority, in order to enable you to do what you wish for yourself and the state, but justice and wisdom.

ALCIBIADES: Clearly.

SOCRATES: For if a man, my dear Alcibiades, has the power to do what he likes, but has no understanding, what is likely to be the result, either to him as an individual or to the state-for example, if he be sick and is able to do what he likes, not having the mind of a physician-having moreover tyrannical power, and no one daring to reprove him, what will happen to him? Will he not be likely to have his constitution ruined?
ALCIBIADES: That is true.

SOCRATES: Or again, in a ship, if a man having the power to do what he likes, has no intelligence or skill in navigation, do you see what will happen to him and to his fellow-sailors?

ALCIBIADES: Yes; I see that they will all perish.

SOCRATES: And in like manner, in a state, and where there is any power and authority which is wanting in virtue, will not misfortune, in like manner, ensue?

ALCIBIADES: Certainly.

SOCRATES: Not tyrannical power, then, my good Alcibiades, should be the aim either of individuals or states, if they would be happy, but virtue.

from: ALCIBIADES, by Plato

Svadhyaya: Grup de Studiu Yoga & Vedanta

2011-03-14T13:09:00.009+02:00

Va invitam Joi, 17 martie, ora 18:00, la prima sesiune a Grupului de Studiu Yoga & Vedanta, cu Yogeshvar, de la ashramul Yoga Vidya din Chennai, India.

Studiul textelor traditionale (Svadhyaya), complementeaza practica Asana-Pranayama-Dhyana (Tapas-Asceza), ambele fiind sustinute de Ishwara Pranidhana (abandon). Acestea sunt cele trei aspecte mentionate de Patanjali in Yoga Sutra ca fiind bazele practicii Yoga de Purificare (Kryia Yoga) in cadrul sistemului Ashtanga (Yoga cu Opt Ramuri).

Aceasta Joi si in saptamanile urmatoare vom aborda Tattva Boda cu Yogeshvar, lucrare din secolul opt, atribuita lui Shankar Achariya. Acest text este important nu numai pentru a intelege contextul in care Tapas-urile functioneaza, dar si pentru ca este o introducere foarte buna in gandirea VEDANTA, in special pentru a intelege conceptul de Sine din acest punct de vedere.

Tattva Bodha poate fii tradus ca "cunoasterea adevarului". Sri Shankara prezinta aici cu exceptionala claritate (si brevitate :) ideile principale din Upanishade, explicand:

i. calificatiile necesare pentru realizarea Sinelui
ii. relatia intre persoana, lume, si Sine
iii. terminologia tehnica folosita in filosofia Vedanta.

Grupul este deschis tuturor, in special persoanelor care practica Yoga Asana de un timp si care vor sa inteleaga mai in profunzime contextele practicii.

Dharma, Realizare si Practica in Yoga lui Patanjali

2011-03-07T21:18:00.009+02:00

Trei din cele opt ramuri din Ashtanga Yoga sunt transmise sub denumirea de Hatha Yoga: Asana (practica posturii), Pranayama (practica respiratiei), Dhyana (practica atentiei).

Importanta acestor trei ramuri este ca set integral de practici de purificare si fortificare la nivel fizic, energetic si mental.

Ele sunt premergatore realizarii starii numita Kaivalya (independentza) sau Moksha (eliberare).

In ce insa, consta aceasta eliberare?

In termeni simpli, aceasta eliberare este o eliberare fata de servitutea de tine insuti.

Mecanismul acestei servituti este visibil in doua dinamici fundamentale:

i) "raga" – dinamica produsa de atasament/dorinta/sete-- atasamentul excesiv de sine, atasamentul de celalalt, de pozitie, nume, glorie.... de profit.

ii) "dvesha" – dinamica produsa de repulsie/respingere-- dezgustul de sine, dezgustul de celalalt.

Lipsa de consientizare a acestor dinamici, implica complexul psycho-somatic in cicluri de obsesie/compulsie interminabile— goana neincetata dupa un set de obiecte/experiente pe de o parte (percepute ca placute), si fuga/respingerea unui alt set de obiecte/experiente pe de alta parte (percepute ca neplacute).

Acesta miscare permanenta, neincetata, este marcata de un sentiment de nemultumire, mai mult sau mai putin subtil, numit in sursele traditionale “dukkha”- lipsa de satisfactie, neliniste, suferinta.

Mai precis poate, aceasta miscare indeparteaza intotdeauna de sine.

Ne gasim in mod constant separati de noi insine, fiindu-ne imposibil sa ramanem singuri-in noi insine, chiar pentru cateva momente.

Raportul cu noi insine insa, inainte de raportul cu celalalt, este tocmai sursa multumirii si a satisfactiei cele mai de baza.

In lipsa acestui raport cu noi-insine, sintem prinsi in ciclul insuficientei, ciclul nemultumirii -- in incapacitatea paradoxala de a fii noi insine, internalizam discursul Celuilalt despre noi.

Desi strain de realitatea interioara, discursul Celuilalt poate ghida atentia, indepartand-o de senzatia de nemultumire.

Creand iluzia dorintei, iluzia placerii. Creand iluzia satisfactiei.

Creand dependentza.

Toti putem recunoaste in acest discurs, caracteristicele discursului mass-mediatic, discursul inconstientului colectiv.

O scurta revizuire personala ar putea arata gradul in care fiecare dintre noi este prins in aceasta dinamica.

Primul pas in Yoga lui Patanjali este recunosterea acestor dinamici in propriul nostru complex pshico-fizic, din moment in moment.

Al doilea pas ar fi cercetarea caracteristicelor care fac acesta dinamica posibila. Aceasta cunoastere nu este altceva decat Dharma-- intelegerea lucrurilor asa cum sunt, si este posibila prin explorarea propriului corp in Asana, experimentarea respiratiei in Pranayama, si antrenamentul atentiei in Dhyana.

Cand aceasta practica a fost integrata, intrarea in Yoga a fost facuta.

Surrender...

2011-03-05T20:25:00.000+02:00

….was lately my ruling sun, from Amma’s whisper to steel and glass same dance, same dance. It is about that hushhhh that just the exhale knows to render, and the body melts and infiltrates the corners of the limitless.
And it all started with a hug that replicates in millions and millions, imprinting deeply in my bones and brain, whatever the word surrender means.
But this story is not about the word it is about the fall that I was ready to take, and in that fall the friction on my face, drying my tears away, and strangling my sobbing.
Two months of fire in my veins, and the carnal was pretty ready to welcome the wind that has no boundaries, that hang to nothing and sings no one's poetry. And wind and fire propagate turning the universe into the dance of Siva, revealing the sound of old in the smell of moistly earth after the rain, blind by the brightness of crystal that just the heart can see.
And I am here, now, in the same surrender, my spine still longing for the sky, but intervertebral silence pervades. And my soles penetrate the grass that I can feel under the snow, leaving my transparent eyes reflecting every inhale in your exhale, and each exhale melts with your inhale.

we are joining YOGA STOPS TRAFFICK

2011-03-01T15:54:00.001+02:00

Odanadi Seva Trust

Odanadi is a pioneering anti-trafficking organization based in Mysore, South India, working for the rescue, rehabilitation and reintegration of trafficked women and children. For the past 20 years Odanadi has been committed to providing a safe haven for survivors of human trafficking, sexual exploitation, slavery, domestic abuse and destitution.

ONE DAY, ONE VOICE

Last year’s founding event, on March 12th 2010, was led by a group of young Odanadi residents from the entrance gates of the iconic Mysore Palace – many of whom are survivors of slavery, domestic abuse and forced prostitution. Through the common language of yoga, 1,500 people around the world rolled out their mats in homes, beaches and mountaintops on the same day, in support of Odanadi’s work. And so from the home of Ashtanga in Mysore, a worldwide event was born.

Anahata is joining the event this year, with 108 Sun Salute on Saturday March 12, 9 am. The organizers suggested a donation of 20 usd (60 ron), sum which will be totally transferred to Odanani Seva Trust.

Please sign up for the event.

Odanadi Seva trust

Odanadi este o organizaţie cu sediul în Mysore, India de Sud, care lucrează pentru salvare, reabilitarea şi reintegrarea femeilor si copiilor eliberati din traficul de fiinte umane. Pentru ultimii 20 de ani Odanadi si-a luat angajamentul de a furniza un refugiu sigur pentru supravieţuitori ai traficului de fiinţe umane, exploatarea sexuală, sclavie, abuz şi sărăcie.

o zi, o voce

Evenimentul fondator de anul trecut, pe 12 martie 2010, a fost condus de un grup de tineri rezidenţi Odanadi, din poarta de intrare al Palatlui din Mysore - multi dintre acesti rezidenti sunt supravieţuitori de sclavie, abuz domestic şi prostituţie forţată. Prin limbajul comun al yogai, 1.500 de persoane din întreaga lume si-au intins covoraşele în casele lor, pe plaje şi in munţi în aceeaşi zi, pentru a sprijini munca organizatiei Odanadi . Şi astfel un eveniment de nivel mondial sa nascut in Mysore, caminul Ashtangai Yoga.

Anahata se alatura acestui proiect anul acesta, cu 108 Saluturi ale soarelui, pe care le vom practica Sambata 12 Martie, ora 9. Organizatorii au sugerat o donatie de 20 usd (60 ron) pentru participare, suma care va fi transferata in totalitate organizatiei Odanadi Seva Trust.

Va rugam sa confirmati prezenta, telefonic sau pe mail.

Trust in Mind, by the Third Chinese Chan Patriarch Jianzhi Sengcan (excerpt)

2011-02-28T22:35:00.005+02:00

The Great Way is not difficult for those who have no preferences.

When love and hate are both absent
Everything becomes clear and undisguised.

Make the smallest distinction, however,
And heaven and earth are set infinitely apart.

If you wish to see the truth,
Then hold no opinions for or against anything.
To set up what you like against what you dislike
Is the disease of the mind.

When the deep meaning of things is not understood,
The mind’s essential peace is disturbed to no avail.
The Way is perfect like vast space where nothing is lacking
And nothing is in excess.

Indeed, it is due to our choosing to accept or reject
That we do not see the true nature of things.
Live neither in the entanglements of outer things,
Nor in inner feelings of emptiness.

Be serene in the oneness of things and such erroneous views
Will disappear by themselves.
When you try to stop activity to achieve passivity,
Your very effort fills you with activity.

As long as you remain in one extreme or the other,
You will never know Oneness.
Those who do not live in the single Way
Fail in both activity and passivity, assertion and denial.

To deny the reality of things is to miss their reality;
To assert the emptiness of things is to miss their reality.
The more you talk and think about it,
The further astray you wander from the truth.

Stop talking and thinking,
And there is nothing you will not be able to know.
To return to the root is to find the meaning,
But to pursue appearances is to miss the source.

At the moment of inner enlightenment,
There is a going beyond appearance and emptiness.
The changes that appear to occur in the empty world
We call real only because of our ignorance.

Do not search for the truth; only cease to cherish opinions.
...

Din varful degetelor pana in crestetul capului

2011-02-23T11:58:00.006+02:00

Practica hatha yoga este practica trezirii corpului.

In esenta, ea consta in focalizarea atentiei pe diferite campuri de senzatii in corp, experimentate ca Asana-postura, pentru a putea accesa interiorul profund.

Aceste campuri de senzatii de fapt, sunt conexiunea minte-corp.

De fiecare data cand dam nastere unui gand, unei reprezentari mentale, creem un ansablu de senzatii in organism.

Un nume, de exemplu, numele unei persoane apropiate cunoscute in copilarie poate declansa sentimente puternice in corp.

O imagine, un miros, la fel.

Conexiunea minte-corp este reala.

In traditia Theravada, corpul este considerat ca un depozitar de tipare psycho-fizice--kaya sankhara, tipare mentale-citta sankahra, tipare verbale-vacci sankhara construite din experiente vechi, din dorinte si temeri vechi care s-au sedimentat in organism.

Acest organism devine greoi, opac, incremenit in trecut. Acestui organism ii este imposibil de a actiona- in sensul concret al termenului. El reactioneaza.

In plus, aceste tipare, creaza noi tipare fixand experienta finitei intr-un set limitat de comportamente, senzatii, sentimente-- pe scurt, creand senzatia de suferinta.

Bazata pe practica fizica, Hatha Yoga ilumineaza campuri intregi de senzatii-sentimente (sankharas), uneori adanc ascunse. Gradual, dobandim capacitatea de a separa aceste sankharas din trecut, de reactiile organice la experienta prezenta.

Aceasta sensibilitate se simte din varful degetelor, dea lungul coloanei vertebrale pana in crestetul capului. Prin practica atenta, constienta, inteligenta corpului este trezita, si cu timpul, tiparele dizolvate, corpul re-gasindu-si brilianta originara ca spatiu.

How things change remaining the same...

2011-02-07T04:53:00.010+02:00

Mysore, Sunday 4.30 shala time, and the first sounds coming out of my chest are Vande gurunam...i prostrate to the plurality of the gurus, the ones that dispel darkness and ignorance, bringing knowledge and light upon things as they really are.

With other 80, 90 students, we roll and breathe victoriously on our mats letting the sweat of ignorance transform our bodies into light, coming closer and closer to that state of peace and detachment …At least some of us believe that…Sharath said it clearly; we take this practice to burn the impurities and prepare us to sit, to meditate. I do not know how many of us actually do it, i do not know how many of us are after detachment.

I do not smell detachment in the air though, some of us are more attached to the chain of good practice, bad practice, getting one more posture, authorized, certified.....but I can also feel the power of it all calling me every morning on my mat before dawn, and sharing every particle of air and space with other 70, 80 unknown beings. Or maybe I do know them after all, the practice filling the gap of uncertainty, timidity and separateness. We are all “naked” on the mat, and no, I am not talking about the performance of postures or asanas, we are bringing on the mat all our deeper thoughts or silence.

I wanted to call this entry “the guru is dead, long live the guru” .Just thinking about it , a knot in my throat and chest can’t manifest the thought, even though things are different from 4 years ago, things remain the same…and I am realizing more and more, that the guru is the practice itself not anything else. The teacher is just a simple channel and the neutrality, clarity, simplicity of the channel makes the practice shines in its magnificence.

But we need to receive it, and for that, neutrality, clarity and simplicity of the receiver maintain the purity of the transfer. And here is how I experience Tapas, austerities, the niyama that embodie Svadyaya ( knowing things from inside out ) and Ishvara Pranidhana (surrender), in itself.

Every morning between 3 and 4, the alarm wakes me up to the coolness of the morning on my route to the shala, where my practice spot is given by Sharath or Saraswati, and where the only mantra in my mind is “listen to the sound of your breath” and listening how the breath takes it over and becomes the mantra, then joins the movement of the ribs, like a harmonium playing with the sound, and the pelvic floor becomes the tabla, on each inhale and each exhale. The rest happens by itself, follows, melts into movement space and sound. Every practice is a good practice, there is no bad practice, I am grateful to the fact that there is practice and in “ Vande Gurunam” gurunam becomes the practice in its plurality, complexity and simplicity, its beyond words expanding and filling each one of us, are we ready to tune in?

Yoga Dhyana, Constientizarea Respiratiei, si Practica Vipassana

2011-01-12T17:26:00.014+02:00

Inainte de a aborda practica meditatiei, putem examina modul in care aceasta este structurata, din punct de vedere traditional.

Initial, traditia ne prezinta doua aspecte. Shamata si Vipassana. Desi aceste aspecte sunt strans legate, ele pot fii diferentiate, in special la inceputul practicii.

Shamata este in mod principal concentrare. Folosind un obiect ca suport, mentalul se poate clarifica si unifica. Ca rezultat al acestei unificari, putem experimenta o stare de claritate, o stare calma, placuta, plina de o bucurie subtila. O stare uneori greu de parasit.

Aceasta stare, in Sanskrita se numeste Dhyana. In Pali, Dhyana se traduce ca Jhana, sau appana. Se mai refera la aceasta stare si ca "absorptie".

Jhana, este tradusa ca Zhan in limba Birmaneza. In Chineza, Chan. In Japoneza, avem Zen. Toate aceste traditii avand ca sursa practica Dhyana, practica traditionala de unificare, descrisa nu numai in Textele Pali, dar si detaliata in Yoga Sutra lui Patanjali.

Acum, cand folosim constientizarea respiratiei ca tehnica de meditatie, aceasta practica se numeste AnapanaSati-- "anapana" fiind respiratie si Sati fiind "atentie" in limba Pali.

Desi practica AnapanaSati este mult mai complexa, esenta practici este foarte simple: constientizarea respiratiei, din moment in moment.

Cand mintea devina calma, clara, linistita, concentrata, atunci avem starea de Jhana. Aceasta este esenta practicii Shamatha.

Cand claritatea din Jhana este stabila, si poate fi mentinuta fara efort, in mod natural, putem lasa respiratia in fundal, deschizand larg campul atentiei, cuprinzand senzatiile corpului, sentimentele, activitatea mentala, inclusiv caracteristicele acesteia. Aceste categorii nu sunt altceva decat Satipatthana, bazele atentiei!

Deschidere catre corp, catre trairile interioare, catre minte-- acesta cunoastere, uneori numita Sati Sampajana, duce la o stare mentala mai subtila decat starea de concentrare anterioara. Este o stare de atentie constanta, puternica, dar deschisa-- in aceasta stare poate apare intelegere, viziunea clara a lucrurilor asa cum sunt.

Aceasta intelegere este Vipassana.

O abordare completa a practicii pranayama, weekend cu Yogeshvar

2011-01-04T13:18:00.003+02:00

Pranayama poate fii considerata una dintre cele mai importante ramuri din practica Yoga Clasica, sustinand dezvoltarea viziunii clare (viveka khyati) si practica renuntului (vairagyam).

Prana se poate traduce ca "forta vitala", ayama ca "stapanire".
Asdar, Pranayama poate fii gandita ca stapanirea fortei vitale in noi. Desi Pranayama cuprinde tehnici de respiratie, nu putem considera Pranayama ca "exercitii de respiratie facute sa "oxigeneze" corpul.

In weekendul de 8 & 9 Ianuarie avem oportunitatea de a lucra direct cu Yogeshvar, un instructor Yoga Traditional, original din sudul Indiei, initiat in systemul "Siddhas", care pastreaza si transmite metoda Pranayama in mod autentic si cu claritate pana in zilele noastre, fara a fi atins de compromisurile comercializarii.

...despre practica

2011-01-01T18:56:00.011+02:00

Este vital ca valoarea practicii sa fie recunoscuta, esenta inteleasa.

In momentul cand aceasta intelegere exista, in mod natural apare interesul de a merge mai adanc. Nu pentru a cauta un rezultat anume, dar descoperind nuante noi in fiecare moment...

Intelegerea aduce claritate...claritatea aduce pace. Odata ce pretiozitatea practicii a devenit evidenta, vin si momente de bucurie. O bucurie fara obiect, libera...complet treaza.

...

O minte care cauta, care este axata pe realizarea unui anumit rezultat, este o minte neclara, dominata de un grad de lacomie.

Practica si rezultatul practicii nu sunt doua lucruri diferite.

...
In Vipassana, dupa ce mentalul s-a linistit, si un grad de samadhi este prezent, obiectul meditatiei devine cunoasterea in sine.

Daca putem ramane cu aceasta cunoastere, daca putem observa aceasta cunoastere, atunci ea devine mai stabila, mai clara.

Din claritate apare "insight"-- intelegere.

...
Calitatea atentiei in meditatie este direct conditionata de calitatea atentiei in viata de zi cu zi. Mai mult, calitatea mentalului cu care ne culcam, conditioneaza calitatea mentalului cu care ne sculam a doua zi.

De aici importanta de a mentine intotdeauna atentia clara, fara a lasa mentalul sa rataceasca in visuri/halucinatii/scenarii.

La multi ani 2011, Ashtanga & Hatha Yoga, Bucuresti

2010-12-30T17:30:00.012+02:00

avatars of the tortoise

2010-12-17T22:14:00.000+02:00

The greatest magician would be the one who would cast over himself

a spell so complete that he would take his own phantasmagorias as

autonomous appearances. Would not this be our case?

-Jorge Luis Borges, 'Avatars of the Tortoise'

Astanga Yoga Atelier cu Boris Gueorguiev

2010-12-10T17:14:00.006+02:00

Breath And Bandhas: An intro to the Ashtanga Vinyasa system
with Boris and Renee Gueorguiev

This is a workshop focusing primarily on the use of the breath and bandhas in the Ashtanga Vinyasa system. These two components are what sets apart this system, and the basis for all later schools taught by T. Krishnamacharyia, Pattabhi Jois, T K Desikachar, A.G.Mohan, and others.

We will also have a Mysore Style class for those that already know the primary series.

Friday 
19.00 - 21:00 Coming together; Led class with concentration on some techniques for Asana, Breath and Alignment (Input is welcome) for everyone  
Saturday 
8.00 - 10.00, Asana practice - Mysore Style (students should be comfortable with the primary series)
10.00-12.00, Ashtanga led primary suited to all. We will explore the postures from an anatomical point of view, adapting the practice to a personal level.   for everyone  
12.00-14.00 Enjoying a lunch together (we will be serving the house soup, if you need more food you can bring a sandwich or whatever is nourishing for you, ) and taking rest (You may go for a short walk);
14.00-16.00 Patanali’s yoga sutra, why do we name this practice this way, link between the sutras and ashtanga vinyasa yoga for everyone
16.00-18.00 Playground - including partner exercises, acrobatics and flight ;-) for everyone
Anahata is suggesting a donation of 50 ron/workshop session , if you would like to participate to all 5 sessions, we are suggesting 150 ron.

 

Corpul ca Metafora

2010-12-06T14:04:00.008+02:00

Corpul ca Metafora

Atelier Sambata 13:00 – 16:00 si Duminica 10:00 – 13:00

Detalii

Toti simtim cum experientele pe care le facem, emotiile pe care le traim ne afecteaza la nivel organic.

Exista un dialog inconstient dintre afectivitate, relatia cu cei iubiti si corpul.

Devenind mai constienti de dialectica forma organica-functiune, putem sa schimbam felul in care gandim, traim, ne emotionam.

Aesta va fii un atelier fizic, de miscare dar aceasta o sa se nasca dintr-un traseu, in sens invers, de reamintire a primelor experiente, fundamentale pentru crearea personalitatii noastre: relatia cu gravitatia, sinestesia simturilor, spatiul pe care il atingem si care ne atinge, notiune de metamorfoza, fiind tesuturile intr-o transformare continua.

O sa recuperam o memorie antica a unui corp aproape uitat... cand pluteam in apa, cand aveam o coada, cand mergeam in patru labe.

O sa povestim prin corp experiente trecute, presente, imaginate.

Noi suntem un corp- memorie, un corp-metafora a unei realitatii care leaga simultan mai multe dimensiuni omenesti.

Donatie Sugerata: 50 Ron/sesiune. Inscrieri/Detalii Suplimentare: info@anahata.ro

Who is an Arya- Noble person?

2010-12-03T00:41:00.011+02:00

Selectii din textele Pali.

The Blessed One once explained:
Monks, there are seven types of noble persons existing in the world. What seven?

1: The one freed both ways (ubhato-bhaga-vimutta),
2: The one freed by understanding (pañña-vimutta).
3: The body-witness (kaya-sakkhi),
4: The one having won view & vision (ditthippatta),
5: The one freed by faith (saddhavimutta),
6: The striver after Dhamma (dhammanusari),
7: The striver after faith (saddhanusari).

And how, monks, is the person freed Both Ways?
As to this, monks, some person is abiding, having directly experienced with both body and
mind those peaceful mental releases, which are formless and having seen by understanding
all his mental fermentations are utterly eliminated.

He is freed both ways and has done
what should be done. He can therefore never become negligent ever again…

And how, monks, is the person freed by Understanding?
As to this, monks, some person is abiding, without having directly experienced with both body
and mind those peaceful mental releases, which are formless, yet having seen by understanding
all his mental fermentations are utterly destroyed.

He is freed by understanding and has done what should be done. He can therefore never become negligent ever again…

And how monks, is the person who is a Body-Witness?
As to this, monks, some person is abiding, without having directly experienced with both body
and mind those peaceful mental releases, which are formless, yet having seen by understanding
only some of his mental fermentations are fully annihilated.

He is a body-witness and he has still something to do.

If he trains hard, lives remote with good friends, and balances his abilities, then he may realise here and now, by his own super-knowledge, that matchless goal of the Noble Life for which young men of good family go forth into homelessness, entering into and remaining in it, he might dwell in the bliss of that sublime fruit.

And how monks, is the person who has Won View and Vision?
As to this, monks, some person is abiding, without having directly experienced with both body
and mind those peaceful mental releases, which are formless, and having seen by understanding
only some of his mental fermentations are utterly eradicated.

However, those things explained by the Tathagata are fully understood and fully practised by him. He has won view and vision, but has still something to do. If he trains hard … then he might come to dwell in the sublime fruit.

And how monks, is the person who is Freed by Faith?
As to this, monks, some person is abiding, without having directly experienced with both body
and mind those peaceful mental releases, which are formless, and having seen by understanding
only some of his mental fermentations are utterly eradicated.

But his faith in the Tathagata is settled, fixed, genuine, & established. This, monks, is called a person, who is Freed by Faith, but he has still something to do. If he trains hard … then he might come to dwell in the sublime fruit.

And how monks, is the person who is Striving for Dhamma?
As to this, monks, some person is abiding, without having directly experienced with both body
and mind those peaceful mental releases, which are formless, and although having seen some by
understanding his mental fermentations are not yet utterly destroyed!

Furthermore: All those things explained by the Tathagata are still only moderately approved of and practiced by him…However, he possesses the ability of faith, energy, awareness, concentration, & understanding.

This, monks, is called the person, who is striving for Dhamma, but he has still something to do.
If he trains hard … then he might come to dwell in the sublime fruit.

And how monks, is the person who is Striving after Faith?
As to this, monks, some person is abiding, without having directly experienced with both body
and mind those peaceful mental releases, which are formless, and although having seen some by
understanding his mental fermentations are not yet utterly destroyed, but he has enough faith

in the Tathagata, enough affection for the Buddha to develop the ability of faith, energy,

awareness, concentration, & understanding.

This, monks, is called the person, who is strivingout of Faith, but he has still something to do. If he trains hard … then he might come to dwell in the supreme fruit in the future.

I, monks, do not say that the attainment of profound knowledge suddenly comes straightaway!

Rather; gaining final knowledge is achieved gradually by study, training, praxis, & steady progress...

Source: Majjhima Nikaya 70

on "information"

2010-11-05T23:53:00.010+02:00

...today there is so much pressure on "information"--the word, the 
conceptual space, but also the stuff itself--that it crackles with energy, drawing 
to itself mythologies, metaphysics, hints of arcane magic

..this proliferating multi-dimensional space is virtual, densely webbed, 
and infinitely complex, a vast and sublime realm accessed only through the mediation 
of our imaginative and technical representations...

how powerfully we engage this information space depends on how powerfully we both manipulate

and inhabit these  representations, these phantasms ghosting the interface...(1993!)

from:TECHGNOSIS: MAGIC, MEMORY, AND THE ANGELS OF INFORMATION By Erik Davis

...more of the classic Chinese texts: the Qīng Jìng Jīng

2010-11-03T19:04:00.001+02:00

The Classic of Purity and Stillness

Qīng Jìng Jīng

Lord Lao said:

The great Dào has no form, yet it gives birth to Heaven and Earth.
The great Dào has no desire, yet it moves the sun and moon along their orbits.
The great Dào has no name, yet it constantly nurtures the myriad phenomena.
I do not know its name, yet I attempt to speak of it as the Dào.

Lord Lao said:

High warriors do not fight, while low warriors are fond of fighting.
High virtue is no virtue, while low virtue grasps after virtue.

Those who grasp at such things do not understand the virtue of the Dào.

...commentary/source

Anapana Sati Sutta: Cunoasterea Respiratiei, cu Ajahn Thanuttaro 19-21 Noiembrie

2010-11-03T11:53:00.009+02:00

Anapana Sati este baza practicii de meditatie in traditiile Theravada, Chan/Zen, si este larg raspandita in scolile Mahayana/Tantrayana din nord.

Aceasta tehnica se refera in mod specific la antrenamentul atentiei folosind procesul de inspiratie/expiratie (anapana). Technica dezvolta contemplarea fenomenelor fizice/corporale, contemplarea starilor emotionale, contemplarea campului mental si a caracteristicelor acestor fenomene.

In mod traditional, anapanasati este folosita pentru dezvoltarea starii de stabilitate meditativa (Shamatha) impreuna cu starea de claritate-insight (Vipassana), pana la atingerea stari de absorbtie, Jhana (Dhyana-Chan-Zen).

Aceasa stare este considerata ca fiind baza tuturor celorlalte fenomene, fiind descrisa de Sidhartha Gautama ca si calea eliberarii.

Urmatorul text este baza programului de meditatie cu Ajahn Thanuttaro:

Anapanasati Sutta: Mindfulness of Breathing, Majjhima Nikaya 118

translated from the Pali by

Thanissaro Bhikkhu

(excerpt):

"In this community of monks there are monks who remain devoted to mindfulness of in-&-out breathing.

"Mindfulness of in-&-out breathing, when developed & pursued, is of great fruit, of great benefit.

Mindfulness of in-&-out breathing, when developed & pursued, brings the four frames of reference to their culmination.

The four frames of reference, when developed & pursued, bring the seven factors for awakening to their culmination.

The seven factors for awakening, when developed & pursued, bring clear knowing & release to their culmination.

Mindfulness of In-&-Out Breathing

"Now how is mindfulness of in-&-out breathing developed & pursued so as to be of great fruit, of great benefit?

"There is the case where a monk, having gone to the wilderness, to the shade of a tree, or to an empty building, sits down folding his legs crosswise, holding his body erect, and setting mindfulness to the fore.[1] Always mindful, he breathes in; mindful he breathes out.

"[1] Breathing in long, he discerns, 'I am breathing in long'; or breathing out long, he discerns, 'I am breathing out long.' [2] Or breathing in short, he discerns, 'I am breathing in short'; or breathing out short, he discerns, 'I am breathing out short.' [3] He trains himself, 'I will breathe in sensitive to the entire body.'[2] He trains himself, 'I will breathe out sensitive to the entire body.' [4] He trains himself, 'I will breathe in calming bodily fabrication.'[3] He trains himself, 'I will breathe out calming bodily fabrication.'

"[5] He trains himself, 'I will breathe in sensitive to rapture.' He trains himself, 'I will breathe out sensitive to rapture.' [6] He trains himself, 'I will breathe in sensitive to pleasure.' He trains himself, 'I will breathe out sensitive to pleasure.' [7] He trains himself, 'I will breathe in sensitive to mental fabrication.'[4] He trains himself, 'I will breathe out sensitive to mental fabrication.' [8] He trains himself, 'I will breathe in calming mental fabrication.' He trains himself, 'I will breathe out calming mental fabrication.'

"[9] He trains himself, 'I will breathe in sensitive to the mind.' He trains himself, 'I will breathe out sensitive to the mind.' [10] He trains himself, 'I will breathe in satisfying the mind.' He trains himself, 'I will breathe out satisfying the mind.' [11] He trains himself, 'I will breathe in steadying the mind.' He trains himself, 'I will breathe out steadying the mind.' [12] He trains himself, 'I will breathe in releasing the mind.' He trains himself, 'I will breathe out releasing the mind.'[5]

"[13] He trains himself, 'I will breathe in focusing on inconstancy.' He trains himself, 'I will breathe out focusing on inconstancy.' [14] He trains himself, 'I will breathe in focusing on dispassion [literally, fading].' He trains himself, 'I will breathe out focusing on dispassion.' [15] He trains himself, 'I will breathe in focusing on cessation.' He trains himself, 'I will breathe out focusing on cessation.' [16] He trains himself, 'I will breathe in focusing on relinquishment.' He trains himself, 'I will breathe out focusing on relinquishment.'

"This is how mindfulness of in-&-out breathing is developed & pursued so as to be of great fruit, of great benefit.

intregul text

The Hundred-Character Tablet, Bai Zì Bēi

2010-11-01T21:14:00.000+02:00

The Hundred-Character Tablet
Bai Zì Bēi

To nourish the vital energy, keep watch in silence;
In order to subdue the mind, act with non-action.

Of movement and stillness, be aware of their origin;
There is no work to do, much less someone to seek.

The true and constant must respond to phenomena;
Responding to phenomena, you must be unconfused.

When unconfused, the nature will stabilize by itself;
When the nature stabilizes, energy returns by itself.

When energy returns, the elixir crystallizes by itself;
Within the pot, the trigrams of kǎn and lí are joined.

Yīn and yáng arise, alternating over and over again;
Every transformation comes like a clap of thunder.

White clouds form and come to assemble at the peak;
The sweet nectar sprinkles down Mount Sumeru.

Swallow for yourself this wine of immortality;
You wander so freely—who is able to know you?

Sit and listen to the tune played without strings;
Clearly understand the mechanism of creation.

It comes entirely from these twenty lines;
A true ladder going straight to Heaven.

Anapanasati Sutta: Instructiunile fundamentale pentru dezvoltarea claritatii, Vipassana

2010-10-31T10:04:00.001+02:00

Promisiunea momentului este promisiunea mirajului...

2010-10-31T00:14:00.005+03:00

Inţelepciunea este a stii sa diferentiezi dintre "ce apare" si "ce este".

Intelepciunea este a stii că lumea fenomenelor-- lumea aparentei, lumea senzatiilor, lumea dorintelor-- lumea care este creata in fiecare moment in campul nostru mental-- nu este chiar "substantiala".

Observa pentru un moment.

Momentul apare intr-un instant. Si in acelasi instant, dispare, pentru totdeauna.

Promisiunea momentului este promisiunea mirajului-- animata de dorinta, ea capata realitate. Ca spectacolul magic, ea este in continua miscare, in continua schimbare...

Cu cit mai adinc un fenomen este cercetat, cu atat mai puţin solid apare, până când este vazut ca fiind aproape transparent, umbra unui infinit de probabilitati, de masinarii...in prezenta unui spectator.

Fara spectator, nu exista spectacol. Fara spectacol, nu exista spectator.

Ce spune acest lucru despre noi atunci?

Crezi oare ca spectacolul iti poate oferi ceva real, durabil?

Crezi oare ca poti gasi ceva substantial in cadru spectacolului? Crezi ca fantezia "implinirii poate fi satisfacuta in domeniul aparentei? A statutului social, al unei relatii ?

In domeniul "dezvoltarii personale"?

In cadrul religiilor organizate? A sectelor?

In piata spiritualitatii?

....no comment

2010-10-30T00:36:00.001+03:00

Reality and Certainity

2010-10-25T23:24:00.006+03:00

"A chair, as well as an electron, is a concept that we use to organize, read, and understand the world. They are equally real.

They are also equally volatile and uncertain.

....

Science teaches us that our naive view of the world is imprecise, inappropriate, and biased. It constructs better views of the world. Electrons, if anything at all, are ‘more real’ than chairs, not ‘less real’, in the sense that they ground a more powerful way of conceptualizing the world.

On the other hand, the process of scientific discovery, and the experience of this century in particular, has made us painfully aware of the provisional character of any form of knowledge.

Our mental and mathematical pictures of the world are only mental and mathematical pictures.

This is true for abstract scientific theories as well as from the image we have of our dining room. Nevertheless, the pictures are powerful and effective and we can’t do any better
than that.

...

So, is there anything we can say with confidence about the ‘real world’? A large
part of recent reflection on science has taught us that raw data do not exist, and that
any information about the world is already deeply filtered and interpreted by theory.

Recent European reflection (and part of the American as well)
has emphasized the fact that truth is always internal to the theory, that we can never
exit language, and that we can never exit the circle of discourse within which we
are speaking."

Carlo Rovelli
Centre de Physique Theorique de Luminy, Marseille, France

Introduction to Vipassana, Ajahn Sumedho/from Mindfulness, A Path to the Deathless

2010-10-25T13:37:00.037+03:00

The word meditation is a much used word these days, covering a wide range of practices. In Buddhism it designates two kinds of meditation -- one is called 'samatha', the other 'vipassana'.

Samatha
Samatha meditation is one of concentrating the mind on an object, rather than letting it wander off to other things. One chooses an object such as the sensation of breathing, and puts full attention on the sensations of the inhalation and exhalation.

Eventually through this practice you begin to experience a calm mind -- and you become tranquil because you are cutting off all other impingements that come through the senses.

The objects that you use for tranquillity are tranquillising (needless to say!).... Excitement is easy to concentrate on, isn't it? It's so strong a vibration that it just pulls you right into it. You go to the cinema and if it is really an exciting film, you become enthralled by it. You don't have to exert any effort to watch something that is very exciting or romantic or adventurous. But if you are not used to it, watching a tranquillising object can be terribly boring.

What is more boring than watching your breath if you are used to more exciting things? So for this kind of ability, you have to arouse effort from your mind, because the breath is not interesting, not romantic, not adventurous or scintillating -- it is just as it is. So you have to arouse effort because you're not getting stimulated from outside.

In this meditation, you are not trying to create any image, but just to concentrate on the ordinary feeling of your body as it is right now: to sustain and hold your attention on your breathing. When you do that, the breath becomes more and more refined, and you calm down ... I know people who have prescribed samatha meditation for high blood pressure because it calms the heart.

So this is tranquillity practice. You can choose different objects to concentrate on, training yourself to sustain your attention till you absorb or become one with the object.

You actually feel a sense of oneness with the object you have been concentrating on, and this is what we call absorption.

Vipassana

The other practice is 'vipassana', or 'insight meditation'. With insight meditation you are opening the mind up to everything.

You are not choosing any particular object to concentrate on or absorb into, but watching in order to understand the way things are.

Now what we can see about the way things are, is that all sensory experience is impermanent.

Everything you see, hear, smell, taste, touch; all mental conditions -- your feelings, memories and thoughts -- are changing conditions of the mind, which arise and pass away. In vipassana, we take this characteristic of impermanence (or change) as a way of looking at all sensory experience that we can observe while sitting here.

This is not just a philosophical attitude or a belief in a particular Buddhist theory: impermanence is to be insightfully known by opening the mind to watch, and being aware of the way things are.

It's not a matter of analysing things by assuming that things should be a certain way and, when they aren't, then trying to figure out why things are not the way we think they should be. With insight practice, we are not trying to analyse ourselves or even trying to change anything to fit our desires. In this practice we just patiently observe that whatever arises passes away, whether it is mental or physical.

So this includes the sense organs themselves, the object of the senses, and the consciousness that arises with their contact. There are also mental conditions of liking or disliking what we see, smell, taste, feel or touch; the names we give them; and the ideas, words and concepts we create around sensory experience.

Much of our life is based on wrong assumptions made through not understanding and not really investigating the way anything is.

So life for one who isn't awake and aware tends to become depressing or bewildering, especially when disappointments or tragedies occur. Then one becomes overwhelmed because one has not observed the way things are.

Textul intreg este aici.

The importance of going into silence...

2010-10-20T21:46:00.001+03:00