A ne apropia de noi insine prin imediata fizicalitate a corpului, prin experienta directa a senzatiilor si a sentimentelor, prin imediata prezenta a respiratiei, depaseste cu usurinta numele care s-ar putea da acestei practici, conotatiile religioase/culturale sau alte prejudecati ori superstitii.
Este posibil ca insasi acest aspect al universalitatii practicii yoga sa fie ceea ce aduce impreuna oameni aparent atat de diferiti, din atat de multe comunitati.
Fara indoiala ca se gaseste un mister in inima practicii care oglindeste insasi misterul vietii. Insa acest mister nu vine a se impune ca un singur vesmant al credintei, ca o singura metoda pentru practica.
De asemeni, nu avem nevoie sa gasim o anume imagine a Divinitatii ca superstructura care sa decida si sa directioneze sensul procesului natural de desfasurare al inteligentei- esenta vietei insasi.
Aceasta deschidere nu este totusi fara de riscuri.
Poate aceasta traditie sa coexiste cu societatea ego-ului contemporan, cu masinaria pietei, cu industria de artificializare si mai ales, cu dorinta de exploatare materiala? Se poate ca Yoga sa supravietuiasca propriei ei remarcabile expansiuni?
Este totusi de inteles de ce exista o tendinta puternica pe piata de a selecta ingredientul activ din Yoga, de a nu se confrunta cu el, si apoi de a impacheta partile ramase intr-un ambalaj care sa convina perfect cu presupuasa ‘’cerere’’ a publicului...
De ce se intampla atat de des sa nu alegem sa vedem insasi esenta practicii Yoga, realitatea pe care ne-o aduce in fata ochilor? Ce este aceasta trauma ascunsa in chiar inima acestei noi interpretarii a traditiei?
Adevarul aratat de practica Yoga este o sageata cu doua taisuri.
In timp ce se indica o realitate care subzista in banalitatea vietii de zi cu zi, pratica Yoga va totodata demasca insubstantialitatea si goliciunea imaginii de sine prefabricate-- imagine partial cumparata si platita in arena sociala, partial inventata din amintiri si proiectii pentru viitor, imagine construita cu mare grija pe Facebook, in retea si in afara.
Prin spatiul practicii incepem sa vedem natura identificarii- natura eu-lui fals. Iluziile desprie mine si despre celalat. Natura efemera a lumii in care traiesc.
Aceasta Yoga nu va fi usor de vandut.
